Un calcul simplu

   Guvernul a hotărât și bine a făcut, să ajute copiii școlari din România, să reducă abandonul școlar și să nu ne lase viitorul să se tâmpescă și mai mult decât este în momentul acesta: guvernul a decis să dea copiilor 500.000 de laptop-uri și tablete pentru a continua școala în varianta on-line!

DECIZIA ESTE CEL PUȚIN LĂUDABILĂ!

   Dar ... dar tocmai pentru că vorbim despre mașini de calculat, ne apucăm de calcule și vedem că 500.000 de unități cu prețul total de 100.000.000 (adică una sută milioane €) înseamnă 100.000.000:500.000 = 200! Adică fiecare asemenea utilaj ar urma să coste circa 200 de euro!

   Știu, pare puțin, pare un chilipir!

   Chiar este?

   Să vedem ... dincolo de plăcinta unei comenzi uriașe, orice firmă care a avut probleme de desfacere a producției sau nu, trebuie să dea acatiste pentru sănătatea celor care-i dau o asemenea pleașcă de comandă! Iar dacă ne gândim că pentru nivelul școală la care vor fi folosite laptopurile sau tabletele nu vor avea nevoie de o super configurație, pleașca pare chiar mai mare: tot ceea ce nu s-a folosit în anii trecuți poate fi utilizat acum – nu este necesară o putere de calcul ieșită din comun, nici o placă grafică deosebită și nici măcar partea audio nu trebuie să exceleze! Nu mă judecați greșit, gândiți-vă la necesitățile elevului mediu dintr-o clasă medie! Ei bine, un asemenea laptop îl iau de pe piața liberă la circa 900, poate 1000 de lei, adică cei 200 de euro ai guvernului. Păi ... atunci când iau unul costă atât: dar când comand cinci sute de mii de bucăți, cât trebuie să coste? Să nu uităm că din cei 200 de euro dați de mine pe piață fac profit și producătorul și transportatorul și vânzătorul și nu numai ei! 

   Guvernul nu cumpără en-gros? 

   Atunci?

   Vă rog notați că vorbesc numai la nivel de laptop, nu iau în calcul tabletele care sunt totuși mult mai ieftine în aceeași categorie de configurație!

   Bine bine veți spune, dar softul?

   Aici m-ați prins: softul este necesar, este obligatoriu, este musai ... dar de ce trebuie să coste softul? Ne întoarcem la scandalul Microsoft? Există sisteme de operare foarte bune, unul este Ubuntu, care se bazează pe Linux, permite configurații foarte diverse, are „suport” pentru limba română și este ... GRATUIT!

   În completare, putem folosi un pachet Open Office, care înlocuiește perfect la nevoile unui școlar pachetul Microsoft Office, care este ușor de instalat, ușor de folosit și ușor de achiziționat fiind și el tot ... GRATUIT!

   Și atunci?

   De ce dă guvernul 200 de euro pe un laptop sau o tabletă?

   Ω

   Nu mă pot lămuri: chiar și eu, un particular, atunci când am cumpărat cantități mai mari de produse am primit o reducere, un discount dacă vreți: guvernul de ce nu se bucură de același privilegiu?

   Pute a dosarul Microsoft ...

   De ce face guvernul așa ceva?

   Pentru că încă poate ...

   Așa crede un om, de pe stradă ...

Asemănări?

   Mai mulți ziariști occidentali și-au demonstrat necunoașterea zonei de răsărit a Europei asemănând mișcările de la Minsk cu cele din România anului 1989: mi se pare absurdă alăturarea celor două fenomene chiar dacă în adâncul lor au același scop și manifestări asemănătoare!

   În primul rând, opoziția din Bielorusia există, se manifestă, are o conducere chiar dacă este din străinătate. Opoziția din Bielorusia se poate face auzită, poate protesta politic, își poate spune părerea și mai presus de toate, se bucură de un oarecare sprijin occidental, lucru care-l împiedică pe iliescu al lor să continue după „niște huligani” cu aducerea minerilor de care, suntem convinși, nici Bielorusia nu duce lipsă! Iar dacă ar duce, s-ar găsi imediat frați ruși dispuși să îmbrace salopeta de miner bielorus ...

   Aflată într-o situație de criză, România lui 1989 nu a avut nimic din toate astea: nu a avut opoziție, nu a avut conducere, nu a avut susținere, dar a avut un iliescu lukașenko ce a fost capabil să aducă minerii naționali întru liniștirea spiritelor care cereau, ce credeți, cam tot ceea ce cer și bielorușii astăzi!

   Așadar, să spui că cele două evenimente ar semăna mi se pare o prostie monumentală! Asemănările au fost puține, deloc întâmplătoare și din fericire urgent anihilate: așa cum generalul militaru dorea să ceară intervenția trupelor sovietice împotriva „teroriștilor”, tot așa astăzi lukașenko aduce ziariști ruși în locul celor locali dar demisionați în timp ce tov. Putin îi promite tot sprijinul și ajutorul de care are nevoie!
   Ar mai fi o asemănare, și ceaușescu și lukașenko au aceeași poveste de spus: AGENTURILII și OCCIDENTUL!

   Așa cum iliescu i-a considerat pe opozanții lui „huligani”, așa îi gratulează și lukașenko!

   Așa cum același iliescu a băgat forțele de ordine peste demonstranți, la fel face și lukașenko!

   Ar mai fi ceva asemănări dar ajunge ce am spus până acum pentru că demonstrează clar un lucru:

ASEMĂNĂRILE SUNT REALE ATUNCI

CÂND TE APROPII ÎN VREUN FEL

DE MOSKVA ȘI INTERVENȚIA EI!

ȘI ATÂT!

   În rest, să fim cinstiți cu noi: nici una dintre republicile ex sovietice cu excepția statelor baltice nu s-a rupt încă de sub hipnoza ochilor enormului șarpe rus! Nici măcar Moldova, cea cu care ne mai ținem de neamuri ...

   Ω

   Din păcate, protestele bielorușilor sunt destinate eșecului: țin de prea multă vreme, au început să plictisească, amenințările economice își fac efectul iar anotimpul rece este aproape! Se prevede o posibil ultimă victorie a conservatorilor rusofili! La anul pe vremea asta regimul lukașenko nu mai are șanse să reziste dar astăzi nu poate fi dărâmat: uzura lui pare insuficientă în vreme ce a lui ceaușescu era deja completă!

   Să avem deci răbdare, până la urmă chiar și în Rusia se vor produce schimbări, indiferent ce rahat mănâncă sputnik-urile lor propagandistice ...

   Așa crede un om ... de pe stradă ...

  

Între jenant și penibil

   Acum, că a trecut așa zisa emoție datorată morții unui infractor, să facem bine și să-l întrebăm pe marcel vela și gașca lui de la interne, prin asta înțelegând toți miniștrii și lucrătorii din ministerul de interne din ultimii zeci de ani: sunteți deci cu ochii pe lumea interlopă, da?

   Păi măi mincinoșilor, nu vă crapă vouă obrazul de rușine când spuneți așa ceva?

   Nu simțiți voi cum încearcă nasul să vă iasă prin piele când ne mânjiți în asemenea hal cu basmele astea la care și copiii râd în loc să adoarmă?

   Voi chiar nu pricepeți că asemenea declarații vă pun în situația de a primi un rol în emisiunea „polițiștii spun lucruri trăznite”?

   Trebuie să fac o pauză, una mică, să-mi amintesc cum arăta ministrul vela – intelectual cred că-l cheamă velea – echipat cu „jacă di pieli” când se credea el președintele USA având țara în situație de război ... vi-l mai amintiți? Cum stătea el plin de importanță între arafat și acel subaltern și ne citeau ei împiedicat ordonanțe militare? De ce atunci era atât de activ și acum, când orice ziarist chiar și mediocru îi poate spune cum este împărțit Bucureștiul, Clujul, Timișoara, Brașovul sau alt oraș al țării între clanurile în special țigănești, nu-i mai auzim gura?

   Nu că ne-ar fi dor ...

   Așadar, să luăm orașul București, cel populat cât șase județe medii: fiecare sector este împărțit între clanuri rivale care au ajuns să se înțeleagă între ele în urma onei medieri pe care am vrea să știm cine și când a făcut-o. În multe dintre sectoarele capitalei – nu spun în toate pentru că sunt optimist – clanurile țigănesco mafiote au susținut primarii în alegeri iar primarii i-au susținut în consiliul general și în ocuparea funcțiilor din primărie: cum credeți că idiotul de la primăria S4, cel cu covidul, ocupa post de director cu pregătire de grădinar? Poliția locală este infestată de pseudo polițiști iar orașul mai are puțin și aduce cu Chicago din anii `30! Prostituția și traficul de droguri și persoane, traficul de mașini SH, toate astea sunt oblăduite de poliția de orice nivel și de autorități, în special de cele locale – faceți o vizită pe strada Mătăsari, în zona Moșilor partea veche și vă veți lămuri ce vreau să spun! Mai nou, domnii țigani și acoliții lor spală bani – nu puțini – transformându-se în ... ați ghicit, dezvoltatori! Dezvoltatori imobiliari: parcurile le cad pradă, magazinele le cad pradă, casele vechi, de patrimoniu, le cad pradă, chiar și străzile le cad pradă! Totul le este permis, orașul se dezvoltă haotic, se construiește prostește, de slabă calitate într-un ritm infernal fără a se respecta măcar normele de bun simț: un minim de spații de depozitare, spații verzi, locuri de parcare, etc! Iar orașul odată ridicat plânge, pentru că primăriile nu vor să ducă utilități pe banii lor iar domnii dezvoltatori, din moment ce au vândut cotețele pompos botezate apartamente, nu mai au nici un interes s-o facă, unii locatari fiind și după șapte opt ani legați pe curent de organizare de șantier, cu apă la fel sau deloc, cu gaze pe apucate! Să vă mai spun de minunile din nordul capitalei care dacă nu au un lac la îndemână – să spunem Snagov – pe care să-l infesteze atunci distrug pânza freatică cu miile de fose septice care țin loc de canalizare?

   Toate acestea sunt posibile din cauza lanțului vicios creat la nivel politic: oamenii politici dorind să câștige s-au înfrățit cu dracu` dar, după ce au trecut puntea, dracu` n-a mai vrut să scape din coarne fraierul care și-a vândut atât de ieftin sufletul! Astfel, dracu` în discuție a ajuns stăpân atât pe orașe mari cât și pe unele mai mititele dar la fel de bănoase! Din această ... cooperare, ambele părți au ajuns să câștige fabulos pe spatele tâmpiților care în loc să-i ia cu furca, plătesc taxe și impozite!

   Ω

   Vă dați seama cât de mult am coborât noi, ca societate, dacă un aproape analfabet poate conduce ALES cel mai mare partid românesc?

   Vă dați seama cât de proastă este educația românească dacă un personaj sinistru dar cu aere de don Juan se revendică de la tuta de dăncilă și crede că asta-i dă dreptul să conducă turma celui mai mare partid românesc?

   Vă dați seama în ce hal de mizerie morală suntem noi, ca popor, dacă ăștia au ajuns să ne conducă, să ne facă legi, să ne ia banii, să ne trimită la război și să ne hotărască viitorul?

   Ei și alții de la alte partide, să nu avem discuții!

   Și într-o asemenea situație catastrofală, tu vela sau velea, ai obrazul, ai nerușinarea, ai obrăznicia să vii și să ne spui că stai cu ochii pe clanurile mafiote? Nu trebuia să ne-o spui pentru că știm: stai tu și ai tăi și ai voștri cu ochii pe ei ca nu cumva să fie deranjați – în rest, de noi, pe cine mai interesează?

   De asta este convins omul de pe stradă!

  

Rusofilie?

   În ultima vreme, proTV-ul ne uluiește: nu se mai mulțumește cu antichitățile de filme și emisiuni reluate la nesfârșit ci a devenit pare-se rusofil!

   Da da, rusofil!

   Lucrurile se petrec cu oarecare subtilitate, difuzând un reportaj minuscul despre cazul de otrăvire a lui Alexei Navalnâi, spunând nimic despre Bielorusia și declarațiile lui Putin dar acordând minute bune unui rahat de grup de rațe, trăitoare într-o fântână arteziană, îngrijite de voluntari ... ce să mai spun, ți se rupe sufletul de duioșie ...

   Și nu este prima dată când postul ne inundă cu asemenea pseudo știri, mai slabe decât accidentele din județul Dâmbovița transmise de unul dintre ultimii corespondenți locali dar cu intenția vădită de a umaniza țara care ne-a făcut cel mai mult și mai mare rău în ultimii peste două sute de ani!

   Nu cere nimeni doar știri negative despre Rusia, nu cere nimeni cenzurarea „veștilor” de acolo, cerem însă să fim informați corect și responsabil, altfel trecem la sputnikpunctro sau md!

   Ω

   Lucrurile or fi făcute cu intenție?

   Or fi făcute din prostie?

   Sau doar asta mai pot ciordi de pe internet?

   Așa se întreabă un om, de pe stradă ...

Nu-i despre Paul Goma!

   Am recitit după multă vreme Soljenițin: „Arhipelagul gulag”, cutremurător exemplu de ipocrizie și inchiziție în plin secol 20 m-a impresionat din nou dar, nu atât de mult ca prima dată.

   De ce?

   Poate pentru că documentele ce compun acest documentar literar îmi erau deja oarecum cunoscute? Poate, dar cred că este o altă explicație: fenomenul Pitești depășește în duritate tot ce descrie sovieticul Soljenițin în cartea sa!

   Și nu numai fenomenul Pitești!

   Am avut aceeași surpriză de proporții constatând că singurul personaj neînduplecat în credința, menirea și meseria lui este un spion ... român (Vladimirescu – cu siguranță dacă personajul este real, numele este conspirativ), am avut aceeași încrâncenare recitind ce-i poate face omul omului, am reacționat zic eu normal dar cu o oarecare reținere, aflând în ce mod comuniștii români, cei pe care unii îi regretă astăzi, au imitat comuniștii sovietici, am înghețat gândind o simplă paralelă între Belomor Kanal și Magistrala Albastră, am înțeles în sfârșit modelul urmat de așa zișii români stăpâni de lagăre și abia acum am înțeles înțelesul neînțelesului cântec pseudo lăutăresc „La Chilia-n port”!

   Totul te înspăimântă ... totul!

   Însă, cel mai tare mă înspăimântă faptul că Alexandr Soljenițin rămâne, până-n măduva oaselor lui ... rus! Atențiune, rus nu sovietic! Soljenițin nu își critică țara și nici concetățenii, Soljenițin critică doar niște concetățeni, de multe ori ne-ruși, Soljenițin critică pentru ochii occidentului plătitor și laudă pentru pravoslavnicii de rând! Cine are răbdare să parcurgă și alte scrieri ale aceluiași, va constata că medicii ruși sunt plini de abnegație, că tot ce înseamnă clasă muncitoare în Rusia este ceva ieșit din comun, că oamenii au o educație absolut admirabilă și că își acceptă soarta fără crâcnire, urcând spre ceruri pe aripile unui fatalism rusesc văr bun cu idiotul cioban din Miorița!

   Într-un cuvânt, Soljenițin ne spune că poporul este bun, că rusul (vorba lui Paul Goma) și-ar da și sufletul pentru tine, dar că trebuie să respecte ordinul, ordin care pentru el este sfânt! Adică, așa cum am aflat de la Paul Goma (Din calidor) „suflețelul meu, eu te iubesc, dar trebuie să te omor!”

   În realitate, după ce a trecut timpul și ne-am mai luminat și noi, lucrurile s-au limpezit: o fi fost Soljenițin dizident, dar prea a folosit regimului sovietic care dorea o cât mai definitivă și rapidă de-stalinizare încât să mai credem că nu a lucrat și el la ordin!

   Venind spre vremurile noastre, nu vă recomand să citiți un alt autor rus, și el plecat de la pieptul iubitoarei maici Rusii, un autor pe numele lui Andrei Makine, premiat pentru „Testamentul francez” pentru care a primit Premiul Goncourt: acest Makine, scriind într-o franceză net superioară macronezei lui Macron, are grijă să nu spună mai nimic despre el dar să laude rușii și Rusia printre rânduri. În general, același tip de fatalism îl însoțește și pe el.

   Este evident că arta și cultura de tip rusesc au un farmec aparte, au un parfum aparte, au un stil aparte. Este evident că filmul rusesc se supune acelorași reguli. Este evident că Tarkowski se putea naște în SUA dar Tarantino niciodată în Rusia!

   Ω

   Toate astea și multe altele, mă fac să mă întreb, dacă nu cumva mulți dizidenți sovietici pe vremuri și ruși astăzi au fost și sunt dizidenți cu ordin de la direcțiune: nu de alta, dar Rusia nu face economii când vine vorba despre propagandă – „Muzica unei vieți” a numitului Andrei Makine nu este altceva decât o propagandă străvezie pentru „sufletul rus” iar „Femeia care așteaptă” o completare a ideilor de abnegație pentru patria mult iubită, de patriotism, de sacrificiu în slujba țării și a conducătorului iubit!

   Este ciudat că asemenea scrieri pot fi publicate numai pentru „valoarea” lor, valoarea fiind un cuvânt pus între ghilimele.

   Ar trebui să fim mai atenți cu ceea ce înghițim, chiar venit pe filieră occidentală: să nu uităm că vestul european nu ne cunoaște nici astăzi, nu ne înțelege nici astăzi și că dacă de mult, odată, a greșit și s-a entuziasmat în fața exotismului lui Panait Istrati sau a noutății lui Tzara, astăzi asemenea greșeli nu se mai fac!

   Sau se fac mercantil ... Paul Goma cu o mică subvenție dată unde trebuie era un gigant pe lângă ne-au lăsat să citim autorii și ruși și dizidenți!

   Așa crede un om, de pe stradă ...

Virusul GO

      Numai în filme credeam că este posibil să se întâmple ce se petrece acum în lume!

   Noi, cu prostiuțele noastre de tipul cine-i mai ridicol, băse sau firea, nu băgăm de seamă că ... nu, nu că ciolacu i-o face lui teodorovici și-l șuntează pe chiparos la congresul de sâmbăta asta și nici că noi, românii, suntem de o îngrozitoare incapacitate în a prevedea viitorul fie el și pe termen scurt, nu nimic din toate astea, nu vedem că în partea cealaltă a lumii a fost pus în scenă un adevărat scenariu de film catastrofic cu (sperăm noi) happy end: în Marea Chinei de Sud, un teritoriu destul de neîncăpător raportat la pretențiile Chinei Populare, spiritele s-au încins formidabil!

   Ce înseamnă asta?

   Simplu, înseamnă că acum China vrea să fie stăpâna întregii mări, adică să poată controla rutele comerciale majore din zonă!

   Mai înseamnă și că Republica Populară este conștientă că nu are drepturi depline asupra zonei, așa că s-a apucat să construiască insule artificiale din ce în ce mai în larg, urmând bineînțeles ca pentru fiecare asemenea teritoriu sintetic să ceară respectarea apelor teritoriale după ce, în prealabil, l-a înarmat cât mai bine cu putință!

   Dar și că statele vecine Chinei peste mări nu înghit ușor gălușca, Indonezia și Filipine fiind deja în stare de alertă, construind la rândul lor insule artificiale, ținând oameni pregătiți de luptă sub arme, etc, etc.

   Bineînțeles că în zonă și-a făcut apariția și marina americană, cu care China are o mare problemă, deoarece americanii par singurii capabili să supravegheze, să observe și să facă publice mișcările chinezilor în zona Mării Chinei de Sud!

   USA deja au deplasat în zonă o importantă flotă militară, China a țipat de anul trecut că amerticanii vor aduce vase de război, indonezienii s-au apucat și ei de făcut insule: toată zona fierbe și este posibil ca în curând să fiarbă și lumea! China Populară a luat-o pare-se pe urmele defunctului URSS care învățase lecția de la Germania nazistă – nu respecta nici un tratat, nu respecta pe nimeni, tratează-i pe toți de imbecili, urmărește-ți scopul indiferent de mijloace! Dacă cineva nu crede, să se mai gândească la Hong Kong și la promisiunile făcute la revenirea coloniei britanice la patria mamă!

   Și nu numai ...

   În acest moment, China, cu o populație neinformată dar educată să considere că drepturile individuale sunt nule în comparație cu drepturile marii familii numită patrie, calcă pe urmele Rusiei sovietice: cetățenii chinezi sunt ținuți cu venituri minuscule pentru a atrage investiții străine, China are propriul ei internet protejat de Great Chinese Fire Wall, firmele particulare mari sau importante sunt controlate de stat prin intermediul partidului omniprezent și parcă mai puternic decât oricând iar propaganda prezintă maimuțele albe drept principalii dușmani ai țării! Într-o țară în care un proverb spune că „cine nu-i din satul tău este dușman” nici nu trebuie foarte mult pentru a lega milioane de oameni la ochi ținându-i în continuare în situația de simpli lucrători în cea mai mare uzină din lume!

   Din păcate pentru restul lumii, chinezii aplică acum învățămintele jocului de go: cu pași mici, înconjoară teritorii întinse și probabil că după fiecare asemenea pas minuscul visul asiatic al „sferei de coprosperitate” este din ce în ce mai grandios!

   Ω

   Anglia colonială a crezut că stăpânește lumea și a dispărut, Germania nazistă s-a luptat cu lumea și a sucombat, Japonia a înțeles că nu te poți pune cu lumea largă și a renunțat la visele imperialiste, Rusia/URSS la fel: Chinei, cu toată cunoașterea pe care o are despre jocul de go, ce soartă i-o fi rezervat istoria?

   A propos, cum de lipsesc rușii din ecuația asta?

   Dar ... chiar lipsesc?

   Era să uit: un alt proverb chinezesc spune că „nu contează culoarea pisicii atâta timp cât prinde șoareci”: s-ar putea ca poveștile despre Huawei și Tik Tok să nu fie doar niște simple povești ... și să nu conteze nici culoarea virusului ...

   Așa gândește un om, de pe stradă ...

Cordonul rupt

   Acum multe zeci de ani, Rusia sovietică, mult înainte de a deveni URSS, a început să exporte ceva ce nu dorea nimeni, anume revoluția proleteriatului! Lucrurile au evoluat, cu toate că arta și cultura sovietică au încercat să-și facă propriii cetățeni să creadă că lumea a rămas tot la Karl Liebniecht, Kirov și Rosa Luxemburg, ori la Stahanov, Armata Roșie și marele război de apărare a patriei cu tot cu cucerirea Berlinului și că toată lumea invidia sistemul sovietic și nivelul lor de trai. Arta și cultura de factură sovietică, acel Homo Sovieticus multiplicat până la exasperare, nu au putut  împiedica să se strecoare prin granița sfântă bine apărată idei occidentale: ideile ca ideile, prindeau sau nu prindeau, dar odată cu ele au venit și bunuri occidentale și muzică și filme, etc, etc. Iar ceea ce până în `89 era cordonul sanitar al URSS, fostele state frățești ușor de controlat, s-a prăbușit ca un castel de cărți de joc! Rusia, Mama Rasia mai bine zis, a făcut un pas în spate și a încercat să revină cu o nouă formă de organizare, acea comunitate a statelor independente, o utopie în care nu a crezut nimeni, niciodată, defunctă în timp record urmare a declarațiilor de independență luate foarte în serios de republicile ex-sovietice.

   Și cordonul, rupt, s-a mai strâns puțin ...

   Maica Rasia a contraatacat din nou, pedalând în disperare pe exportul de hidrocarburi, de armament și pe producția de fakenews susținută puternic de adevărate armate de hackeri. În acest timp însă, generațiile mai tinere din ex republicile sovietice au crescut, au văzut și au încearcat să aleagă altceva: ceea ce din interese militare Rusia a grăbit în Ucraina, se repetă acum în Bielorusia. Aici, în Rusia Albă, oamenii nu-l mai vor pe iliescu, pardon Lukașenko, perceput ca fiind sluga lui Putin, nu mai vor relații de slugărnicie cu Rusia, nu mai vor cultură sovietică și nici măcar rusească, vor dreptul de a-și alege calea și viitorul singuri singurei!

   Dacă vi se pare ciudat ce se întâmplă la Minsk, amintiți-vă că la București s-a ieșit la manifestație iarna, la minus 12 grade pentru un rahat (cam asta a fost de fapt) numit ordonanța 13, în timp ce pentru alte lucruri mai grave nu a mai mișcat nimeni nici un deget: a fost probabil o repetiție, o verificare a puterii cuvintelor cheie pe rețelele de socializare, un ultim test al formulelor aplicate, rupte din teoria maselor și ingineria populațiilor! Iar când educația sovietică își spune cuvântul acum, după zeci de ani de îndobitocire făcându-i pe mulți ruși să creadă că – citez – „ucrainienii și bielorușii sunt de fapt tot ruși dar ... mai țărani, așa, adică nu au educația și cultura necesară pentru a fi ruși întregi, ruși cărora le sunt de fapt net inferiori”, când asta cred ei despre cei cărora le cer supunere ... frățească, atunci nu trebuie să ne mire reacția populară de la Minsk!

   Este evident că cineva, undeva, are în mâini frâiele mulțimilor ce pot fi ușor dezlănțuite: să nu uităm vorbele celui ce ne-a mâncat 25 de ani din viață și istorie, vorbele alea care aminteau de „agenturilii”!

   Cordonul, rupt cum este, se va mai strânge puțin.

   Din păcate, declarațiile pline de superioritate ale balticilor și polonezilor deveniți dintr-o dată profesori de democrație nu fac altceva decât să întărâte și mai mult Maica Rasia, așa că ne așteptăm la atacuri digitale furioase la adresa celor mai sus pomeniți – poate ne mai slăbesc pe noi puțin cu sputnikul ...

   Așadar, după ce Ucraina vrea cu occidentul, Ucraina sau cea mai mare parte a ei, după ce Bielorusia pare și ea a vrea cu occidentul, după ce multe voci îl contestă pe țarul Putin la el acasă, regimul moscovit specializat în ultimii ani în export de dictatură, cum va face față noilor probleme?

   Militar?

   Greu de crezut, nu ar avea nici motivul și nici capacitatea.

   Economic?

   Imposibil, Rusia este dependentă de banii obținuți pe petrol și gaze.

   Propagandistic?

   Greu de crezut, cei ce mai cred în Rusia și promisiunile ei sunt din ce în ce mai puțini și de multe ori au devenit din posibili dușmani doar niște personaje ridicole în propriile lor țări!

   Ce ar mai rămâne?

   Digital, cu din ce în ce mai multe fakenews, cu atacuri asupra rețelelor sensibile ale țărilor care deranjează și prin activarea unor agenți adormiți care trebuie să spele rușinea obrazului exagerat de pravoslavnicei Rusii!

   Ω

   Așadar, atenție mare: atacurile vor sosi și încă repede: până pe trei noiembrie când hackerii ruși trebuie să aibă libertate de mișcare nu mai este chiar așa de mult timp!

   Așa crede un om, de pe stradă ...

Bipolaritate

   Am observat de mai multă vreme un comportament ciudat, bolnav chiar, al concetățenilor mei. Când spun bolnav, mă gândesc la cei care au tulburări de personalitate, la cei care sunt într-un moment da și în următorul ba, mă gândesc așadar la bipolari!

   Iată despre ce vreau să vorbim ...

   Eram într-o zi la cumpărături. În fața mea, la mică distanță, un domn de tip nou: maieu, chiloți de sport, șlapi, păr abundent pe brațe și pe piept, lanț de aur și brățară așișderea plus ochelari de soare purtați pe ceafa rasă și în mai multe straturi! Am intrat în parcarea magazinului puțin în urma domnului, pentru că am făcut un ocol de câțiva metri și am luat-o pe la zebră (nu mă pot lăuda că sunt foarte atent cu acest aspect al circulației pedestre). Uitasem deja specimenul cu pricina în momentul în care am auzit scandal! Dar scandal, nu glumă, cu înjurături, cu porcăieli, cu ... și cu ... și cu ... Am privit cu curiozitate și, ce am văzut m-a lămurit: domnul de mai sus, în mijlocul carosabilului, i le spunea pe toate de zor unui șofer care îndrăznise să-l grăbească pe acest minunat cetățean care se oprise preț de un minut, să-și aprindă, chiar atunci și acolo, o țigară! Ei bine, onorabilul și stimabilul posesor de șlapi și lanț de aur, se simțea îndreptățit să se oprească în mijlocul drumului, se simțea stăpânul absolut al acelui carosabil, se simțea îndreptățit să facă ce poftește acolo, ca un adevărat boier de viță veche pe moșia moștenită din moși strămoși! Celălalt, șoferul, i-a zis și el câteva, de dulce și a plecat lăsând nebunul perorând în urma lui! Ei bine, am făcut un mic efort și l-am înțeles pe ultragiatul fumător deranjat în sfântul ritual de aprindere a jertfei plămânilor lui: păi unde pune el șlapul, șlapul lui cel împuțit, așadar unde pune el șlapul lui, al lui, nici opinca de pe parlamentul maghiar nu are curajul să gândească să se așeze! Șlapul lui îl reprezintă, chiloții lui de sport, singura limbă pe care o cunoaște, îl reprezintă, maieul lui cel împuțit îl reprezintă și el! Cât despre ochelarii de soare ... he he! Păi cine mai este ca el pe lumea asta?

„Nimeni nu mai e ca el

Nimeni nu mai e ca el!”

   Tocmai când îmi spuneam că românul de pe vremuri era de o înțelepciune ieșită din comun dacă a putut inventa proverbul

„prostul dacă nu-i fudul

parcă nu e prost destul”

tocmai atunci deci am înțeles că acea înțelepciune s-a ... consumat ...

   Mândrul stăpân al șlapilor s-a urcat într-o mașină dubă parcată pe două locuri, a pornit ca la curse și m-a claxonat violent: eram pe zebră și-l încurcam! M-am dat frumușel la o parte și l-am lăsat să treacă, ceea ce a și făcut, lăsând în urmă-i un lung fuior de fum negru ca pana corbului cu care semăna el izbitor.

   Ω

   Am stat și m-am gândit: omul era bipolar? Și dacă era, cum de i s-a aschimbat caracterul și comportamentul atât de rapid? Pentru că dintr-un pieton neglijent, prost și obraznic s-a transformat în doar câteva secunde într-un șofer neglijent prost și obraznic! Înțeleg de aici că respectivul are drepturi și libertăți care trancend drepturile și libertăților celorlalți cetățeni, lumea asta existând doar pentru el, lanțul și șlapul lui!

   Vom înțelege vreodată că libertatea mea se termină acolo unde începe a dumitale sau acolo unde risc să te deranjez?

   Cred că indivizii de genul acesta nu se simțeau bine nici când se cânta

„Mână birjar și dumă-n noapte,

Cât mai departe, oriunde ar fi!”

pentru că pe atunci ei, probabil erau ... caii ...

   Așa crede un om, de pe stradă ...

Exercițiu de sinceritate

   Hai să fim sinceri noi cu noi: pe noi, pe români, nu prea ne vrea nimeni! Da, știu, ne vor grecii și bulgarii, ne vor și turcii, dar numai și numai în vacanță, numai și numai ca să cheltuim la ei sume de multe ori nemeritate, numai și numai ca să ne jupoaie ca pe niște fraieri ce suntem!

   În rest, cine ne mai vrea?

   Și de ce?

   Ne vrea câteodată occidentul dar ... pentru ce ne vrea? Pentru mers la studii pe banii noștri, pentru oarecare turism – puțin, că-i scump! – pentru sănătate care-i și ea scumpă și ... și pentru mai ce? Ați ghicit sau știați deja: pentru cele mai degradante și mai prost plătite munci, pentru manopere pe care autohtonii nu vor să le facă indiferent de suma promisă! Mamele și bunicile ori soțiile noastre pot îngriji bătrâni decrepiți și-i pot șterge la cur de rahat, mamele, bunicile, soțiile, frații și copiii noștri pot sta pe câmp, în soare, ore și ore pentru cules recolta de orice este nevoie! Concetățenii noștri pot sta înghesuiți ca vitele în containere pentru a face să funcționeze abatoarele Germaniei! Băieții de băieți pot căra cu cârca pe șantierele din toată Europa, pot fi salahori oriunde autohtonii preferă ajutorul de șomaj acestei munci degradante numai pentru plăcerea de a se etala cu o vechitură de beemve la întoarcerea în țară! Noi toți putem fi sufocați de noxele, indolența și prostia crasă a multor concetățeni!

   „Yes, we can” suna un slogan dovedit un fals grosolan!

   Da, noi putem și chiar înghițim toate astea!

   Și nu se întreabă nimeni,

DE CE?

   De ce suntem salahorii Europei și nu numai?

   De ce suntem căcănarii Europei și nu numai?

   De ce suntem spaima Europei și nu numai?

   De ce suntem neamurile proaste ale Europei și nu numai?

   De ce suntem mizerabilii Europei și nu numai?

   De ce suntem mâna ieftină de lucru a Europei și nu numai?

   De ce?

   Chiar nu vede nimeni că educația românească este o catastrofă?

   Chiar nu pricepem că și explozia de îmbolnăviri cu covid este tot rodul educației inexistente?

   Chiar nu pricepem că jungla de pe șosele este tot rodul educației?

   Chiar nimeni nu bagă de seamă că anii de andronăchism au făcut românii care au trecut prin școală să învețe numai și numai că nu trebuie să creadă în nimic și să nu respecte nimic?

   Nu observă nimeni că acum, cu pandemia, toți analfabeții au convingeri și că se ocupă cu exprimat înțelepciuni culese pe FB?

   Nu vedem că problema lor este să ne demonstreze că nu există covid-ul și nu să se supună convenției numită lege?

   Pentru că ei ȘTIU!

   Pentru că ei au convingeri, putem suferi cu toții!

   Este adevărat, dar ei, imbecilii analfabeți total sau doar funcțional, nu au decât o mică parte din vină:

VINOVATĂ ESTE ȘCOALA ROMÂNEASCĂ, ȘCOALA CARE PE CEI MAI MULȚI I-A TÂMPIT MAI RĂU 

DECÂT ERAU ATUNCI CÂND AU INTRAT ÎN PRIMA CLASĂ!

   Unde este Abramburica pesedistă să ne explice curicula și alte prostii, unde sunt toți specialiștii în învățământ, toți autorii de manuale alternative? Unde sunt toți profesorii de nota unu și doi definitivați pe post?

   Lor trebuie să le mulțumim, lor trebuie să le aducem osanale, al lor este meritul că am ajuns unde am ajuns, al lor este meritul că într-o vară întreagă plus luni de zile de carantină și izolare ministerul învățământului a bătut apa în piuă și nu a creat programe unitare pe baza cărora să funcționeze învățământul on-line! Lor trebuie să le mulțumim că profesori și învățători care n-au mai călcat printr-o clasă de șase luni își iau salariul întreg și bonuri de masă, de vacanță ... dar nu sunt în stare să folosească un program simplu de chating!

   Lor, lor trebuie să le mulțumim în primul rând: nu sunt singurii, dar sunt în prima linie a răspunderii că am devenit ce am devenit, adică salahorii, căcănarii, spaima, mizerabilii, robii și prost crescuții Europei și nu numai!

MULȚUMIM!

   Ω

   Este prea târziu să mai schimbăm ceva?

   Nu, niciodată nu este prea târziu!

   Repuneți școala în drepturi, selecționați cadrele didactice și plătiți-le bine – nu aplicați sistemul din medicină! – construiți școli, permiteți manuale alternative la școlile private, hotărâți care este minimul de cunoștințe cu care iese un copil din școală, întăriți învățământul profesional!

   Să fim sinceri, asta este soluția!

   Noi nu vom apuca probabil să vedem rezultatele dar generația care vine după noi va profita din plin: iar atunci, nu vor mai fi cazuri izolate copiii primiți cu bursă la studii de către universități prestigioase!

   Și nu vom mai fi Bau-Bau-ul lumii civilizate!

   Și în România se va trăi mai bine decât acum, când mai avem urmările ideilor lui iliescu ion, cel cu pensie specială ca și Abramburica și dăncila și ... și ... și ...

   Așa crede un om, de pe stradă!

Liber la sponsorizare

   Recunosc că, din când în când mai casc gura pe la așa zisele documentare știnnțifice. Din când în când, pentru că am observat că unele pseudo documentare sunt repetate și de sute de ori (nu glumesc, este adevărat!) iar informația conținută de ele tinde vertiginos, spre zero ...

   Luând toate acestea în considerație, chiar și „când și când” și poate însemna prea des pentru niște programe devenite vectori purtători de publicitate, palide copii ale vechiului Discovery ori NG!

   Dar, dând la o parte acest strat al poveștii, dând la o parte și idioțenia de reality show repetată obsesiv cu aceeași temă și cu personaje diferite pe mai toate aceste inutile posturi, ce mai rămâne? Ei bine, rămâne o modalitate nu prea subtilă de a face bani din propagandă! Nu glumesc deloc când spun asta, așa că vă dau două exemple ...

   Primul: un arheolog (?) transformat în prezentator TV în lipsă de altceva mai bun, umblă prin lume și prezintă cu pretenția de senzațional lucruri absolut comune. Seamă izbitor cu un alt „erou” al Discovery, unul care trăiește singur în sălbăticie și se descurcă mâncând te miri ce, dar care fiind în România, în Apuseni mai exact, a filmat la circa 30 de minute de mers pe jos de drumul național Alba Iulia – Oradea! Ei bine și acest erou face ce face și calcă-n străchini, cu deosebirea că aici călcatul în străchini pare a fi fost mult mai generos răsplătit: omul nostru se deplasează în Ungaria pe urmele mormântului lui Attila! Că în 2014 mormântul a fost deja „descoperit” într-una dintre încercările de păcălire a opiniei publice nu are importanță și temele sunt reluate. Este reluată și povestea cu Sicambria, capitala hunului Attila, este spusă din nou și din nou istoria sicrielor de fier, argint și aur în care ar fi fost înmormântat marele cuceritor. Toate aceste locuri comune sunt spuse pe fondul imaginilor care se derulează liniștit pe ecran: ba Dunărea albastră – dacă preferați, Duna! – ba Parlamentul dar fără opincă, ba Bastionul Pescarilor, ba chiar și catedrala cea mare din Budapesta! Nu a lipsit decât sinagoga de pe Dohany Uța sau n-am văzut-o eu! Amicul nostru cel arheolog, s-a grăbit să-l amestece pe Attila cu Arpad, deși unul era hun și celălat maghiar, s-a grăbit să ne descopere locul orașului Sicambria, capitala hunilor, uitând a ne spune că acest oraș se afla – dovedit – pe locul unde se află Budapesta, s-a grăbit și a uitat să ne spună că Attila avea mai mult ca sigur o capitală mobilă, adică unde era el era și capitala a ceea ce astăzi noi numim stat iar el habar nu avem cum numea când vorbea cu blonda Ildico!

   În toată graba asta, amicul nostru un lucru nu a uitat cu siguranță: să încaseze banii din sponsorizare, pentru că pseudo documentarul istoric a fost de fapt unul turistic, cu o țintă bine definită: Ungaria și Budapesta, mai ales după discursul laudativ rostit de către ... arheologul prezentator la adresa orașului!

   Hm ...

   Al doilea: tot pe Discovery, un individ cumpără, repară și vinde mașini. Îl știți cu siguranță, a avut diferiți mecanici de-a lungul timpului și emisiunea urmează un tipic de-a dreptul anost. Aici ar fi ultimul loc în care te-ai aștepta să te împiedici de sponsorizări, nu-i așa? Ei bine, cine gândește așa, greșește! Amarnic! Pentru că dolofanul nostru amic se gândește să se ducă în Polonia de unde să cumpere o mașină pe care cred că și polonezii au uitat-o: Syrena! O știți? Mai mult ca sigur nu: eu recunosc aici și acum – dar să nu spuneți nimănui – că am văzut pe vremuri, în Polonia, circulând asemenea ciudățenii! Ei bine, este o arătare, o struțo cămilă aducând cu vechiul Wartburg (vi-l mai amintiți?), cu un motor în doi timpi și trei cilindri, o chestie care cu tot cu fum depășește 50 de metri! Da, omul nostru cumpără așa ceva, o duce în UK, o recondiționează și o vinde cu profit!

   Bravo lui!

   Da?

   Bravo lui?

   Poate și bravo lui, dar mai ales bravo lor, polonezilor! În emisiunea de cel mult 40 de minute s-a pronunțat de câteva sute de ori Polonia, polonez, poloneză, s-a vorbit despre și a fost arătat drapelul alb roșu al Poloniei, a apărut (ilar) și ambasadorul Poloniei, cum să vă spun, a lipsit numai „Marea Poloneză” a lui Chopin!

   Dacă nici asta nu a fost o minciunică sponsorizată din gros, atunci nu mai știu care!

   În concluzie: în lumea asta mare se luptă cu ghearele și cu dinții, se dă la gioale, se cumpără și se vinde orice, se calcă pe cadavre fie de dușmani, fie de prieteni, iar oameni dispuși să bage un ban în buzunar se află oricând!

   Ω

   Pe când un documentar despre agatârși vorbind despre Brâncuși, documentar în care să ni se explice cum se fabrică brânza de oaie și zaibărul și poale`n brâu, totul având ca fundal Sfinxul din Bucegi și Sfinxul din Bratocea și Sfinxul din Topleț și Intercontinentalul din București?

   Când?

   Că prostituarea a atins cote maxime în instituțiile de media!

   Asta vede un om, de pe stradă ...

10 august: să ne bucurăm!

   Mă bucură hotărârea reluării anchetării jandarmilor implicați în incidentul 10 august: mă bucură mult!

   Dacă vă mirați și vă întrebați de ce, nu mă ascund și vă răspund cât mai simplu și mai scurt cu putință: sunt curios numai dacă îmi dați dreptate ...

   Nu mă bucur pentru că aș avea ceva cu ei ca persoane, nu-i cunosc personal și nici nu țin.

   Nu mă bucur pentru că aș fi gelos pe atitudinea de macho cap de cartel mafiot columbian adoptată de acel „el jefe” îmbrăcat în alb, cel din spatele jandarmilor.

   Nu mă bucur nici pentru că nume mari și boierești gen sindile ori cucoș riscă să ajungă în instanță sau, cine știe, poate mai rău.

   Nu mă bucur pentru că niște oameni și familiile lor urmează a trăi stress-ul unei anchete și poate al unui proces.

   Nu mă bucur considerând din start că manifestanții au fost buni și jandarmii răi.

   Nu mă bucur pentru că o pseudo societate civilă ar obține o așa zisă victorie de etapă (etapă către ... unde?).

   Nu mă bucur pentru că viitorii posibili inculpați vor da date despre ingerințele pesede-ului în munca organelor de ordine.

   Nu mă bucur la gândul că vom afla cine a adus huliganii în piață.

   Nu mă bucur pentru nimic din toate astea.

   Mă bucur, mă bucur foarte mult dacă cei arătați cu degetul sunt anchetați, inculpați judecați și condamnați pentru că numai și numai în urma unei asemenea sancțiuni penale, eventual și a pierderii pensiei grase și speciale, angajații noștri, ai tuturor vor pricepe, în sfârșit, că nu sunt slugile puterii indiferent de acronimul cu care se recomandă aceasta ci că sunt în slujba cetățeanului și nu a canaliilor politice vremelnic ajunse la putere! Indiferent că-i dragnea sau dan ori firea, nu importă că este dăncilă orban sau Iohannis, toți ăștia sunt trecători cum au fost și marx și lenin și stalin și chiar și iliescu: cu ajutorul lor, al forțelor de ordine, poporul în schimb poate fi veșnic!

   Ω

   Cu un strop de noroc, societatea românească va primi o lecție binemeritată iar structurile de impunere a legii vor pricepe că nu ministrul de interne le dă salariile ci mulții plătitori de impozite!

   O primă lecție necesară!

   Vor urma, în timp și altele!

   Așa crede un om de pe stradă ...

   Are el oare dreptate ...?

La mure!

   Am aflat, aproape întâmplător, de o bucățică de loc lângă București plantată cu diferiți pomi fructiferi, cu zmeură și cu ... mure! Locul exact este în zona localității Afumați și indicații precise aflați dând o căutare după „plantație mure”. Nu veți regreta!
   Locul, la care se ajunge ușor, mai puțin ultimul kilometru, permite doritorilor să-și culeagă singuri murele și să le depoziteze în caserole puse la dispoziție de către proprietari. Prețul, culegând singur, este de opt lei pe kilogram, ceea nu este mult deloc dacă ne gândim la prețul fructelor de pe piață! Credeți-mă, nu sunt greu de cules, este o ieșire plăcută iar pentru copii, o burtă de fructe nu poate strica niciodată! Fiți fără grijă, nu vă urmărește nimeni și nici nu vă ține cineva socoteala pentru câte mure ajung în caserolă și câte în burtă!
   Pentru cei temători, putem spune că fără grabă, un om poate culege peste două kilograme într-o oră: fără grabă!

   Ω

   Așadar, spor la cules, la făcut dulceață, sirop sau un fel de vișinată cu mure în loc de vișine, totul însoțit de câteva ore în natură și de fructe mâncate mai proapete decât îți poți închipui!
   Cine dorește, poate cumpăra și mure gata culese dar parcă-s mai gustoase alea adunate cu mâna ta!
   Așa i se pare unui om, de pe stradă ...

Jenant?

   Am ratat anul acesta șansa vacanței pe cei coclauri: de ce s-a întâmplat asta, am priceput – nu te poți pune cu suficiența și ignoranța concetățenilor noștri, în majoritatea lor analfabeți funcționali! Așadar, i-am acuzat pe aceștia că poartă o parte din vina noii izolări a românilor și mi-am închipuit că noi suntem cei mai răi ...

   Ca să n-o lungesc inutil, iată cum se poartă occidentalii cu noi, cei după care plâng numai și numai atunci când au de strâns recolta de cine știe ce: pe lângă banii de cazare, nu puțini, pe care de fapt i-am recuperat deja, mai aveam de recuperat și banii de transport cu ferry-boat-ul între continent și Sardinia. Nimic dificil în intreprinderea mea, absolut nimic, mai ales că firma unde erau cumpărate biletele este una mare și recunoscută. Însă ... surpriză: pagina web a firmei nu funcționează! Am încercat câteva zile la rând, am insistat, ba chiar am făcut asta și noaptea, închipuindu-mi că pot avea probleme tehnice ... nimic și iarăși nimic ...

   Toate astea se petreceau pe vremea când eu, om normal, nu-mi închipuiam încă un lucru clar acum: românii, prin comportamentul lor, prin lipsa lor de educație și civilizație sunt buni numai și numai la culesul recoltei ori la îngrijit babe sau spălat bătrâni la cur! Mi s-a părut ciudat răspunsul care se vede mai jos într-o captură de ecran – This site can`t be reached – așa că, 

 m-am prevalat de faptul că sunt totuși român și am folosit un VPN (virtual private network), program care m-a arătat simplu ca fiind din ... Olanda! Și ce credeți că s-a întâmplat? Răspunsul, pentru cine nu poate vedea captura de ecran de mai jos, este acela că am accesat fără probleme pagina grimaldi-lines! 
   Cele două capturi de pe ecranul telefonului sunt făcute la mai puțin de două minute una de alta!

   Ia te uită!

   Pagina poate fi accesată fără probleme!

   În concluzie, un olandez are alte drepturi în marea țară numită UE decât un român, nu-i așa? De ce îmi/ne este interzis accesul pe o pagină publică românilor, nu pricep! Oricum, i-am fericit cu cererea mea de returnare a costurilor călătoriei, costuri pe care le-am achitat fără să crâcnesc acum câteva luni: mi se oferea la schimb un voucher, posibil de folosit în următoarele 12 luni dar, după asemenea măgărie, prefer să-mi cer BANII înapoi și să fiu indiferent la profitul și câștigurile acționarilor care, cu bună știință, au permis acest tratament discriminatoriu: îi las să mănânce ei voucherele fără valoare oferite în schimbul sumelor deja plătite!

   Ω

   Am priceput că suntem paria în Europa, am priceput că educația este marea noastră problemă – de fapt lipsa ei – am priceput că nu ne vor decât la spălat rahatul și muncile cele mai de jos, dar nu pot pricepe un lucru: pe noi, pe români,

CINE NE APĂRĂ DE DISCRIMINAREA TACITĂ LA CARE SUNTEM SUPUȘI?

CARE ORGANISM AL UE SAU AL STATULUI ROMÂN FACE ASTA?

   Este de-a dreptul jenant modul în care sunt tratați românii și spun jenant pentru că nu vreau să folosesc cuvinte mai tari deși ar merita!

   Deci, dacă pe țigani îi apără o droaie de așa ziși avocați, pe evrei la fel, dacă pe cărăbușii mov de zăpadă îi protejează ONG-uri nenumărate iar firele de iarbă crescute sub raza lunii sunt păzite cu arma la picior, pe noi, oamenii normali, care nu suntem O MINORITATE, cine ne apără?

   Așa se tot întreabă un om, de pe stradă ...

   P.S. Provoc pe oricine să încerce ceea ce am arătat aici: sunt convins că rezultatele vor fi aceleași și nu, nu este ilegal să folosești un VPN, browserul Opera are un asemenea program încorporat!