Sfârșit de final

   S-au terminat ...


   În sfârșit, prostiuța numită Masterchef, a luat sfârșit!
   Ce putem spune ... ?
   Nu mare lucru!
   S-a terminat o șușanea subțire, dublată ca volum și diluată cel puțin ca 1/2!
   Asta ar fi una!
   A doua chestie de discutat, ar fi câștigătorul!
   Cum gătește el, îmi este indiferent: poate fi foarte bun, poate fi genial, poate fi numărul unu în lume ... dar de unde provine câștigătorul? Asta este partea interesantă: de unde provine el!
   Ei bine, câștigătorul este un fel de mâncare reîncălzită, este o găteală încropită din rămășițele mesei de ieri, este ca friptura pe care o mănânci rece a doua zi după Crăciun, pentru că n-ai chef s-o încălzești!
   Vi se pare ciudat?
   Dacă da, greșiți: olteanul câștigător, cel care are talent de bucătar și caracter mizerabil, a fost O DATĂ ELIMINAT din concurs și readus pe ușa din dos!
   Vă amintiți?
   Cu siguranță, da!
   Și atunci ... când a greșit bucătăreasa cea neagră (la suflet) și cei doi valeți ai ei, cei care nu au cerut niciodată vreunui concurent să-și acopere părul în timp ce gătește? 
   Când au greșit cei trei super bucătari?
   Când l-au dat pe oltean afară cu un șut între pulpe, sau când l-au „încoronat” drept cel mai prima bucătar?
   Am mai spus-o, nu credeam să-i regret pe cei trei din formula inițială, dar în noul format, trio-ul cel nou a fost aproape un ...

   Din greșeală, am revăzut două filme despre care păstram o amintire plăcută. Primul, „Discursul regelui”, mi-a repetat povestea respectării datoriei cu orice preț, povestea slujirii binelui public și, m-a impresionat din nou foarte plăcut: filmul, așa cum probabil vă amintiți, istorisește un moment penibil al istoriei Angliei și, totodată, modul constituțional, legal și elegant prin care a fost el rezolvat!
   Fără stridențe, fără fals eroism, foarte uman, ni se arată și ni se dă de înțeles că a fi om, este un lucru mare, care se învață și se exersează, nu se dobândește pe nici un vapor din lume! 

   Celălalt film despre care vreau să vă amintesc, este „Actorul și sălbaticii”: vi-l amintiți? L-ați văzut? Dacă da, vă sfătuiesc să nu-l revedeți! Mi-am dat seama cât de înapoiați eram în anii epocii de aur, cât de puțin ne trebuia pentru a fi mulțumiți ... cât de ieftină era fericirea! Lăsând la o parte denaturarea inutilă și exagerată a faptelor istorice, lăsând la o parte și dezechilibrul distribuției, putem spune că am înțeles de ce unele filme rezistă și altele nu! Filme de la 1930 sau '40 sunt și astăzi niște capodopere, iar altele de acum 6 luni sunt niște gunoaie: îmi pare rău s-o spun, dar dacă te apuci să faci comparații și renunți la nostalgie, înțelegi că Toma Caragiu, cel puțin în acest film, este mare pentru că nu are contracandidat!
   Mare păcat ...
   Mare păcat, pentru că am pierdut timpul la două din trei!
   Să nu uit: „Actorul și sălbaticii” l-am văzut pe un post, dacă nu mă înșel ... NaționalTV - oameni buni, trebuie să vedeți cele mai proaste reclame din lume, cele mai mizerabile spoturi publicitare imaginabile, cele mai proaste filmări și cele mai slabe idei și realizări în domeniu ... abia apoi să vă plângeți de faptul că alții dau prea multă publicitate!

   Ω

   Să vă spun un secret: am revăzut și „Pădurea spânzuraților”!
   Jos pălăria pentru răposatul Ciulei: filmul ăsta, nu s-a învechit!
   De ce oare?

Nu putem învăța!

   Eternitatea nenorocirii


   A nins!
   A nins în decembrie!
   Da, știm, este anormal să ningă în decembrie, cam cum este la fel de anormal să plouă în iunie: dar, asta este, așa suntem noi, ghinioniști!
   Așadar, a nins din nou în decembrie: de peste două mii de ani, adică de când avem conștiința existenței celor pe care-i numim strămoși, noi ȘTIM că ninge în decembrie! Știm că ninge, dar nu ne putem învăța minte că ninge: institutul meteo anunță de câteva zile că vine vâjgărăul, de peste două mii de ani crivățul cel rece și hain se izbește de zidul Carpaților și-l ocolește prin sud, pe la Buzău, de când se știe neamul nostru prin locurile astea, iarna este cu nămeți și viscole, râzându-și parcă de teoriile încălzirii globale! Iar noi ... am învățat, ce?
   Am învățat să tăiem copacii reprezentând perdelele de protecție antizăpadă (ca să-i băgăm pe foc când vine zăpada), am învățat să trimitem la drum trenuri nepregătite și cu insuficientă tracțiune, am învățat să ne rugăm Domnului dar să nu punem mâna pe lopată, am învățat să arătăm cu degetul dar să stăm cu mâinile încrucișate!
   Câți oameni ați mai văzut că dau zăpada la rigolă?
   Reformulez întrebarea: câți oameni ați mai văzut curățând zăpada - alta decât cea de pe propriile mașini?
   Am ajuns să așteptăm să ne deszăpezeazcă alții până și propria curte!
   De ce?
   Pentru că ne-am învățat puturoși și delăsători, d'aia!

   Ω

   Și atâta tot!
   La fel ca în economie ...

La mulți ani!

 

 

LA MULȚI ANI !

 

Ω Ω Ω Ω Ω

(adică, oameni buni!)

Santa KLAUS a sosit! O mai veni moș Crăciun?

   Între Crăciun și X-Mass 


   Atât de tare ne-am englezit, că nu mai știm ce vine: Crăciunul sau ... ?
   Comercianții, scăpați sigur din frâu, ne fac urări imbecile, de genul „să șeruim fericiți”! Alții, cred că ne jignesc dacă nu ne urează tradiționalul Merry Christmas! În târguri zise „de Crăciun”, se vând cârnați și mărțișoare, gogoși și medicamente naturiste, ii și castane coapte! Nu mai contează ce este și ce nu este potrivit: luăm bidineaua, îi tragem două dungi - una verde și alta roșie - și ne uiș un meri cristmăs cât mai hepi șeruit cu cei care ne laic pe feisbuc!

   Ω

   Iar în acest timp ... savurăm tradiționalul Kürtőskalács!

  
  Așa, ca la români!

  CÂH !

  

 

 

 

Cică - Spectacole, spectacole ...

   De tot felul!

   Am văzut, vineri seara, un spectacol în adevăratul înțeles al cuvântului! În sfârșit, ProTV a făcut ceea ce ne obișnuise în primii ani de funcționare: spectacol! Pretextul, a fost finala concursului mastervoce, sau visurile României, ceva de genul ăsta, dar nu mai contează: a fost, în sfârșit, un adevărat regal, atât de bun, încât, suntem gata să-i trecem cu vederea micile vulgarități lui Pavel Bartoș!
   De altfel, inutile!

   A urmat apoi, spectacolul echilibrat al schimbului de putere: o altă generație va șterge praful la Cotroceni de acum înainte și, sperăm noi, cu mai mult succes! Dacă facem excepție de faptul că Tăriceanu s-a îngrășat de pare îmbrăcat modern (din față, că din spate crapă!) și că Ponta se grăbește nepermis când nu trebuie, a fost și acesta un spectacol pe care a meritat să-l privim!

   În încheiere, vrem să vorbim despre un alt spactacol, unul care „n-a făcut banii”: cu prilejul aniversării a 25 de ani de la revoluție, o mână (nu exagerez, doar vreo două sute) de suflete rebegite încercau să reîncălzească ciorba stătută a Pieței Universității! Mai interesant și mai urmărit a fost spectacolul circulației blocate în centrul Bucureștiului, decât cuvântările fără cap și fără coadă ale celor ce acum 24 de ani, VARA, nu au apucat probabil microfonul din balconul Universității!
   Așa că, mai toată lumea a dat fuga să contribuie la un alt spectacol, mai apetisant, desfășurat vis a vis de Universitate: la coada calului, a fost îmbulzeală mare la gogoși, la cârnați și la vin fiert!
   Bașca ceva muzică!

   Pentru Piața Universității ne vedem la vară!
  
   Ω

   Acum, ne-a înghețat spiritul revoluționar!

Regele a murit! Trăiască președintele!

   Un nou locatar


   S-a produs schimbarea!
   Revoluția și-a cerut dreptul: am avut ca președinte un comunist, un universitar de asemenea educat tovărășește, am avut un marinar care timp de zece ani s-a crezut rege, marinar care a adus cu el toate racilele sistemului tovărășesc combinat cu cel al blugilor, iar ei, au atras în jurul puterii exact oamenii potriviți cu felul lor de a fi și de a se purta!
   Am avut deci, cam tot ce putea fi mai rău!
   În sfârșit (am spune noi) se poate să avem și un om normal pe post de președinte! Este etnic german, nu este ortodox, politică de fapt, nu a prea făcut iar poziția lui de acum este datorată în totalitate prostiilor crase ale lui Antonescu și ale liberalilor ce-și înjură cu foc foștii aliați!
   Îi dorim succes!

   Ω

   Să nu uităm:
- schimbarea stăpânului, bucuria nebunului!
- mătura nouă, mătură bine!
- România suntem noi, nu președintele!

Cică - Să gătim fără bun simț?

   A bucătări sentimente


  Când și când, îmi mai pierd timpul uitându-mă la „cel mai tare cooking show” din România, adică la, ați ghicit deja, Masterchef. Mă mai uit, pentru că - recunosc - îmi place să mănânc, îmi place să pregătesc, îmi place să încerc câte ceva nou: și nu sunt eu, desigur, singurul!
   Cum se desfășoară de obicei ostilitățile cu Masterchef: mă așez comod, privesc, culeg perle de exprimare (de fapt, culegeam, au devenit un fapt muuult prea obișnuit, așa că am renunțat), dacă vreo combinație culinară îmi sună bine, aceasta va fi căutată și, mai mult ca sigur gătită, mă amuz de unele prostii, studiez moda culinară impusă de cei care nu știu ce bună poate fi o ceapă spartă pe-un colț de ziar alături de o coajă de pâine când ți-e foame ... Iar timpul trece, strecurându-se alene printre aceleași tipare ale formatului, printre aceleași cutii misterioase (cam mult spus în bucătărie!), printre aceleași sfaturi și remarci, de multe ori nesărate ...
   Cam așa ar fi o seară tipică cu Masterchef ...

   Însă, la ultimele două „show-uri” ce mi-a fost dat să văd?
   Și să mă minunez!
   Unul dintre jurați, o tanti care face eforturi să vorbească stricat românește, deși este clar că le pronunță și pe Ă și pe Î fără probleme, a pus ochii pe unul dintre concurenți! Noi, am înțeles că așa este formatul, că talentul la gătit contează poate mai puțin decât TIPUL uman al concurentului, noi am priceput - parol! - că așa trebuie să fie ... unii să se înnamoreze, alții să fie răi, un altul să fie arogant, etc, etc, pe cuvânt că ne-a intrat în cap: dar nu ne-am lămurit dacă înjosirea unui om face parte din acest format!
   Dacă respectiva tanti în negru „s-a dat” la cineva, atunci acel cineva devine automat oaia neagră și calul de bătaie al tuturor: inclusiv al colegilor concurenți! S-a ajuns până acolo, încât un concurent s-a gândit să ... DONEZE persoana în cauză!
   Comportament abject!
   Penibil!
   Infect!
   Mizerabil!
   Și pentru ce? Pentru a-i fi pe plac bucătăresei? Asta va aduce cuiva câștigul visat? Am ajuns să ne vindem omenia și bunul simț și buna creștere (dacă le-am avut) pentru iluzoriul câștig de la final?
   Oribil!
   Cineva, îmi atrăgea atenția că cel mai lipsit de obraz, a fost un oltean: refuz să cred că la Craiova oamenii sunt lipsiți de bun simț!
   Refuz!
   Drept care, îmi închipui că așa-i „formatul”!

   Ω

   Indiferent care este adevărul (format sau întâmplare), consider mitocănesc și mârlănesc comportamentul din emisiune, îl consider o batjocură la adresa bunului simț și, dacă nu așa este formatul, le doresc tuturor celor dispuși să le intre-n voie bucătarilor, să aibă parte de același tratament mahalagesc!
   ȘI, SĂ LE FIE DE BINE!

Așa stăpân, așa slugă!

   Spune-mi cu cine plagiești, ca să-ți spun cine ești!

   Delicata Olguța Vasilescu, doamna primar a Craiovei, BAN al Craiovei mai exact, se află într-o situație ciudată, o situație de coincidențe repetate! Anume, îm 2007 doamna primar a trecut la PSD și, tot în 2007, dumneaei a susținut o teză de doctorat! Coincidența face ca teza de doctorat să fie (se putea altfel?) plagiată, cel puțin un capitol fiind COPIAT în totalitate de pe internet ... cam cum fac elevii proști care iau cu toptanul de pe referate.ro!
   Foarte interesant este și faptul că în sfârșit comisia de etică a universității București a căpătat curaj, așa că este posibil să mai aflăm și de alți DOTTORI în diverse domenii, drept care degeaba se zbate dumneaei să demonstreze originalitatea lucrării, că pare a fi la fel de originală ca și un text tradus și publicat timp de o sută de ani, față de scriitura autorului!
   Să fi fost o modă în PSD?
   Că știți vorba aia ... telle maître , telle valet!
   Sau, spus pe românește, așa stăpân, așa slugă!

   Ω

   Dacă a fost, vom mai vedea doctori în pupat Ponta-n'koor făcându-se de râs și de rușine!
   Ce chestie ... un partid de doctori!
   Sau de foști doctori?
   Abia aștept!

O primă acțiune românească?

   Râul, ramul ... lasă urme!


   Să încercăm să ne amintim ce-l deosebește pe președintele ales, de cel încă în funcție, dar și de predecoserii acestuia: domnul Iohannis nu este român verde (ura?), nu este ortodox(...), are cultul german al muncii (!) și nu are apucăturile românești
clasice (?).
   Reformulez ultimul punct: NU AVEA APUCĂTURILE ROMÂNEȘTI CLASICE!
   Spus pe scurt și pe românește, domnia sa, conform constituției, o rupe definitiv cu simpatia ori antipatia cu partidele politice, se dă peste cap să fie echidistant, echilateral, echinocțiu și echiparalel cu tot ce înseamnă mofturi partinice! Pentru cine a pierdut șirul ... adică să fie ca un străin pentru toți oamenii politici români și pentru toate partidele, urmărind corectitudinea vieții politice cu ochi de șoim și gheare de tigru, să arate imediat orice încălcări ale constituției, să nu treacă cu vederea nici o abatere, atât legală cât și morală!
   Clar? 
   Sper că era deja ...
   Așa că, mă întreb, de ce a apucat domnia sa pe drumul băsescului? De ce propune partidului pe care abia ce l-a întâlnit că-l și părăsește, o Udrea?
   De ce?  
   O fi mai bună decât Lenuța von Cocoș a băsescului, nu știu și nu mă interesează ... poate da, poate nu!
   Dar de ce se bagă în viața partidului și o propune în fruntea lui pe blonda purtătoare de cuvânt?
   Cu ce drept?
   De când șefia partidului este ereditară?
   De când a inspirat aerul viciat al Bucureștilor?
   Sau al puterii?

   Ω

   Cu toate că niciodată nu l-am simpatizat, parol că între cei doi, eu îl aleg pe cântărețul de romanțe!
   Cu el, măcar nu te plictisești!

Prunc, brad, pântec, brânză, devastare, moarte, incompetență ...

   Orice persoană avansează în carieră, până își atinge nivelul maxim de incompetență!   Legile lui Murphy


   Dacă pentru unii știriști, înșiruirea din titlu nu reprezintă decât modalitatea de a spune săru`mâna pentru încă o zi plină de „bombe” fără a le căuta, dacă aceleași cuvinte înșirate într-o ordine (alta) aleatorie sunt ca mierea pentru televiziunile românești, cele care nu cumpără știri adevărate și cred că ne păcălesc cu vidoeclipuri de pe Youtube, dacă pentru o țară întreagă toate astea înseamnă încă o nenorocire mioritică, nu este așa pentru toată lumea! Nu a fost suficient ca Ponta să-și dea „demisia” din titlul de doctor și nici ca niște oficiali cu guși mari și burți revărsate peste curele să se arate cu degetul reciproc, pentru ca noi să uităm!
   Și degeaba își dau acum la flotoare, că de fapt nu ne interesează!
   Nici gând!
   Ne întrebam zilele trecute, pe cine plătim și de ce: este evident că în România, statul nu funcționează!
   Nu merge și pace!
   Dacă un ministru, în loc să se bucure că-i duce altcineva gunoiul, dă vina pe organele de anchetă că i-au speriat angajații care nu mai vor să „semneze” (adică să răspundă), atunci ce să mai spui?
   Dar nu despre asta vrem să vorbim astăzi, ci despre acea „Lege a lui Murphy” enunțată mai sus!
   Am lăsat să treacă vreo câteva ore, pentru a evada de sub fascinația halucinantei înșiruiri de cuvinte din titlu și pentru a ieși din starea de ridicol generată de corespondenții de la fața locului: să putem discuta, la rece!
   Oameni buni ... câte servicii de urgență și de salvare are România? Hai, să vă văd! Păi, numai aici, la acest ultim accident, au fost Ambulanța, Pompierii salvatori, Smurd-ul, Autoritatea pentru salvarea de pe mare, ISU!
   Patru dintr-o lovitură! Ce alte structuri or mai fi mascate prin țară, Dumnezeu știe! Dar, să revenim: avem numai aici, la o primă strigare, 

CINCI SERVICII DE INTERVENȚIE ÎN CAZ DE URGENȚĂ,

cinci structuri plătite să mă salveze pe mine dacă mi se face rău, ori pe Ponta când îi va suna DNA-ul la ușă, sau pe pisica lu` tanti de la unu când fuge că a intrat în călduri (pisica, nu tanti!). Cinci structuri, cu organizare, cu conducere, cu financiar și administrativ, cu purtător de cuvânt, cu dotare, cu cursuri de specializare, cu concedii, cu prime, cu portar,

IAR PRIMA VICTIMĂ ESTE DESCOPERITĂ ȘI SCOASĂ DIN APĂ DE NIȘTE PESCARI? 

   Avem atâtea organisme paralele și suprapuse, că nu mai știe stânga ce face dreapta!
   De ce?
   Pentru că trebuiau mai multe posturi?
   Pentru că în România descentralizare înseamnă înmulțirea unor servicii paralele?
   Mă uit la TV, ascult și mă minunez: nu trec zece vorbe fără să auzi „protocol” sau „procedură”: toți analfabeții au învățat aste două vorbe și ni le flutură pe la urechi, fiind pentru incompetentele lor domnii cea mai bună apărare!
   Toți se ascund în spatele unor vorbe și nimeni nu îndrăznește să arate cu degetul adevărata bubă:

ORICÂTE SERVICII SPECIALIZATE AI AVEA, ACESTEA TREBUIE SĂ FUNCȚIONEZE ÎN CONCORDANȚĂ UNELE CU ALTELE!

INDIFERENT DE LA AL CUI MINISTER VIN BANII, SERVICIILE TREBUIESC ARMONIZATE CA MOD DE LUCRU!

INDIFERENT CINE ESTE ȘEF NUMIT POLITIC, FAIMOASELE PROTOCOALE ȘI PROCEDURI TREBUIESC SĂ FIE UNIFORMIZATE!

INDIFERENT CUM SE NUMESC ACESTE STRUCTURI, ELE TREBUIESC FORȚATE SĂ FUNCȚIONEZE CA UN TOT UNITAR!

RĂSPUNSUL LOR LA O SITUAȚIE DE CRIZĂ TREBUIE SĂ FIE ACELAȘI!

   Din păcate, așa cum la accidentul din Apuseni, situația a fost rezolvată datorită unor săteni cu bun simț, la fel se va mai întâmpla, pentru că sistemul a depășit de mult posibilitățile unui singur binevoitor!

   Ω

   Poate ce este bun pentru un oraș, nu este bun pentru o țară?
   Poate ceea ce funcționează în mic, nu mai vrea să meargă în mare?
   Probabil, pentru că legile lui Murphy și-au dovedit de prea multe ori valabilitatea!
 

WE ♥ DNA !

      Să fie adevărat?

      Sau, poate nu ...

   Ion Iliescu, ex student în URSS, ex șef în PCR, ex far călăuzitor al revoluției, ex șef FSN, ex șef de partid politic, ex președinte al României, ex șef al PSD care este un ex PCR, pare a fi întrebat - în sfârșit - despre minunile din decembrie '89: dacă cu Vișinevschi după o mie de ani se poate, credem că și cu papa iliescu se poate!
   În felul ăsta, sperăm să reușească să se curețe de orice acuzații și să le arate el ăstora de dreapta cum stă treaba!
   Sau, poate nu ...

   Se aude, insistent, că ar urma la parchetul militar genialul gânditor, amorezul de la APACA, omul pentru care unele femei renunțau la Kent și la valută: Petre Roman! Nu am vrea să aflăm decât pe ce informații s-a bazat declarația aceea, aia cu „economia românească este un morman de fiare vechi”! Mie mi-ar fi de ajuns să aflu și atâta lucru, că privindu-i și ascultându-i fiicele, privindu-l chiar și pe domnia sa cum arată cănit cărând geanta altora, cred că a fost suficient pedepsit!
   Sau, poate nu ...

  „Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești!”
   Vă mai amintiți proverbul acesta?
   Vi se mai pare de actualitate?
   Mie da, mai mult decât oricând: buna prietenă a inculpatei Bica, Elena Udrea, pare a fi amestecată până peste coama-i blondă în afacerea retrocedărilor ilegale, înpreună cu cocoșii pe care i-a iubit sincer - Dorin&Alin - și pe care justiția este pe cale să-i claponească! Plus mulți alți hoți în costume scumpe, autointitulați „oameni de afaceri”: hai DNA-ul, hai justiția! Așteptăm oficializarea continuării legăturii și după divorțul necesar!
   Sau, poate nu ...

   Iisus din Teleorman pare a-și pierde credinciosul!
   Singurul membru al cultului creștin Mântuitorul din Alexandria, ar fi declarat că:

”Dacă vrem să fim credibili când le spunem românilor

că reformăm partidul, atunci nu Liviu Dragnea este

cel care ar trebui să fie reformatorul PSD. Pentru că el

este doar un alt client al Parchetelor și este numai

o chestiune de timp până când președintele României

va activa art.109 din Constituție”!

   Articolul 109 este cel care prevede că membrii guvernului răspund în solidar și că ei nu pot fi anchetați decât la cererea uneia dintre camere sau a președintelui României! Nouă ni se pare că enoriașul Ponta nu-l găsește vinovat pe Liviu, doar că nu-i place expunerea prea mare la DNA!
   Sau, poate nu ...
   Ucigă-i toaca!

    Directorul executiv al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Satu Mare, Ioan-Mircea Ardelean și Gheorghe Moiș, patron cu punga largă, au fost reținuți pentru luare și dare de mită în cazul în care se dorea urgentarea returnării unor sume din TVA. Știrea, este de o banalitate cruntă, dar v-o aducem în atenție numai și numai ca să înțelegeți că se lucrează și în țară, nu numai în București: din fericire! Din păcate, asta mă face să mă întreb la ce nivel a ajuns corupția în România și dacă măcar un singur leuț este câștigat cinstit!
   Sau, poate nu ...

   Ω

   Așteptăm și dosarul flota!
   Așteptăm și finalizarea EADS!
   Așteptăm și revizuirea unor plagiate!
   Așteptăm cu nerăbdare ca toți cei bănuiți sau deja inculpați să-și demonstreze nevinovăția, în care noi credem cu tărie!
  
   Sau poate nu ...

Hai să ne mirăm!

   De ce?


   „Am stabilit cu liderii grupurilor parlamentare că votul prin corespondenţă este important pentru alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senatului din 2016. Săptămâna viitoare convocăm comisia pentru modificarea legii şi vom discuta acest capitol şi această iniţiativă parlamentară şi vom găsi soluţia oportună ca în cel mai scurt timp să avem o lege de alegere a Camerei şi Senatului care să includă votul prin corespondenţă”.
   Cuvintele citate, îi aparțin lui Valeriu Zgonea, președinte al camerei deputaților, care consideră că legea trebuiește făcută separat pentru alegerile parlamentare, locale sau prezidențiale: probabil că în acest mod, vom ajunge să avem câte un catastif de lege pentru fiecare problemă electorală în parte, lucru ce nu va face decât să îngreuneze și nu să rezolve problema! De ce votul de orice fel ar fi el, este mai vot la deputați decât la primari? De ce nu se caută o soluție universală pentru toate tipurile electorale din România de astăzi? Avem oare nevoie de legi diferite pentru procese electorale diferite?
   Este absurd să separi astfel problemele care de fapt sunt înmulțite în mod artificial, ele, problemele, fiind ... una singură!
   Înțelegem că deja camera deputaților a respins un proiect de lege privind votul prin corespondență și cel electronic ÎN STRĂINĂTATE și, sunt încântat că s-a întâmplat așa, deși deputații ce nu ne reprezintă au votat contra legii din alte motive decât cele care mă bucură pe mine: cineva se gândește să dea niște instrumente pentru exercitarea dreptului de vot românilor din străinătate, în timp ce în țară, dacă tinerii au votat atât de vehement contra stângii, să facă bine să-și miște the koors la secția de votare!
   De ce?
   De ce din nou unii-s mai cu moț? 
   De ce trebuiește și aici făcută distincția „în țară” contra „în străinătate”?
   Este cel puțin rușinos modul în care se gândește la nivel parlamentar!
   Este rușinos și hidos!

   Parlamentul și autoritatea electorală permanentă trebuie să apeleze la specialiști informaticieni - că din ăștia avem de dăm și la alții! - care să le spună ce înseamnă corespondență electronică, ce înseamnă vot electronic ÎN SECȚIE și ce înseamnă vot electronic de la distanță!
   Este lăudabilă până la un anumit punct inițiativa deputatului Tomac, dar dacă o citești cu atenție, cade în derizoriu: așadar, dacă sunt în Giurgiu, mă duc la secția de vot, dacă însă sunt la Ruse, pot vota electronic? Este absurd, este aberant, este de-a dreptul prostesc sistemul care se încearcă a ni se băga pe gât! În plus, în epoca informației și a internetului, noi nu suntem în stare să punem pe picioare un rahat de sistem de autentificare și numărare? Dar magazinele on-line de ce pot? Și băncile cum reușesc? Veți spune că la altă scară și vă dau dreptate, dar ia dați unui asemenea magazin 18 milioane de clienți ... în cât timp ar fi în stare să le vândă tuturor? Și statul, care nu mai face decât să plătească pensii și salarii - și alea de rahat - dacă nu înțelege un mecanism, își închipuiește că este de nerezolvat! Halal ...

   Ω

   Avem nevoie de o lege generală a votului pentru toți românii, indiferent unde s-ar afla ei!
   Avem nevoie de un sistem informatic universal, coordonat și actualizat permanent în relație cu starea civilă!
   Avem nevoie de un sistem informatic în care orice cetățean autentificat cu nume de utilizator (CNP sau altul) și parolă să poată introduce un număr reprezentând poziția alesului din lista pentru primari sau consilieri sau deputați sau senatori sau președinte sau ce mai dorește căprioara numită parlament și partid de guvernământ!
   Avem nevoie de citirea datelor astfel obținute ÎN SIGURANȚĂ la BEC!
   Avem nevoie de trimiterea datelor numărătorilor în secții în același mod, pentru că mulți probabil că vor prefera să voteze astfel!
   Totul se poate face în siguranță - mai mare decât acum, când se lucrează cu sacul - și rapid și curat, fiind nevoie doar ca autoritățile electorale să actualizeze informatic listele de electori și de candidați, scoțând în sfârșit toți Lazării de pe ele!
   Nu mai avem nevoie de o sută de legi diferite, nu mai avem nevoie de părerile unor nepricepuți și, cel mai important cu putință, nu mai avem nevoie de cetățeni cu drepturi și posibilități diferite!

Cică - Din nou?

   De ce nu ne întrebăm de ce?


   Dincolo de ridicolul limbajului, dincolo de prostiile debitate pe diferite posturi TV, dincolo de crocodilisticele false lacrimi, rămâne un adevărat semn de întrebare: DIN NOU?
   Iarăși s-a prăbușit un elicopter, iarăși au murit oameni, iarăși s-au pierdut bunuri și persoane greu de înlocuit!
   Iarăși se scot din sertar poveștile lacrimogene, iarăși diverși Tănași „transmit de la locul accidentului cu voce strangulată de emoție”: degeaba, toate astea nu fac doi bani până nu aflăm motivele atâtor accidente!
   Motivele reale!
   Unde se greșește?
   Și de ce?

   Ω

   Să fie numirile politice pentru toate funcțiile?
   Și pentru toate nivelurile?
   Și în disprețul nevoii de competență?

Pe cine și, de ce plătim?

   La ce folosește o lege neaplicată?


   Avem legi.
   Multe.
   Prea multe!
   Unele se bat cap în cap!
   Altele, pur și simplu se exclud!

   Ce se întâmplă în astfel de situații? Păi, se întâmplă că noi plătim niște oameni pentru un lucru, pe care ei, angajații noștri, sub diverse motive, nu-l fac! Iar cercul vicios al neaplicării legii, a devenit el în sine o lege!
   În ultimii ani, căutatul în gunoaie a devenit o formă de afacere! Haite de amărâți, cotrobăie zi și noapte prin gunoaiele de multe ori aruncate la întâmplare, producând zgomot și o și mai mare mizerie într-o țară în care curățenia domeniului public nu a fost niciodată la mare cinste: că se întâmplă în zonele de case, că se întâmplă în cele de blocuri, nu mai are importanță! Acest pericol public, ce se manifestă și pe carosabil, sub ochii polițiștilor plictisiți, a ajuns o stare de normalitate în România modernă!
   Așadar, cum funcționează sistemul: dacă pur întâmplător, un „gunoier” sau un cerșetor, sunt prinși de poliție, în cel mai rău caz li se dă o amendă!
   Amenda, neplătită, după un timp oarecare plus creșterea sumei prin cumularea mai multor contravenții, se transformă în muncă în folosul comunității!
   Muncă în folosul comunității nu prestează decât proștii, pentru că deștepții au învățat direct de la polițiști că

MUNCA ESTE UN DREPT,

NU O OBLIGAȚIE,

drept care aici se încheie ciclul contravenție/infracțiune - pedeapsă - executarea pedepsei!
   Nici o autoritate îndreptățită a face curățenie, nu se implică!
   O altă calamitate, au devenit cerșetorii, pentru că legiuitorul român, în nemărginita-i înțelepciune, a hotărât că cerșetoria

NU ESTE INFRACȚIUNE!

ȘI NICI VAGABONDAJUL!

   Așa că, orașele sunt pline de mâini întinse!
   Este grav, dar mai grav este când aceste mâini întinse ți se arată în intersecție, în plin trafic și, pentru înduioșare, duc și câte un amărât de copil de câțiva anișori!
   Poliția rutieră, se întoarce cu spatele, chiar dacă i se atrage atenția asupra pericolului iar întâmplarea se petrece la numai câțiva metri de unul dintre echipajele ei!
   Autoritățile plătite pentru protecția minorului, se ocupă cu campaniile electorale ale șefilor, așa că n-o să vezi vreodată un asemenea (Esca ar zice PRUNC sau BEBELUȘ) copil ridicat de la părinți pentru rele tratamente! Nici amărâții care-și însoțesc părinții la zgârmatul prin gunoaie nu sunt văzuți: așa că, mă întreb și vă întreb, DE CE?
   De ce suntem atât de indolenți și blazați?
   De ce întoarcem spatele unor nenorociri?
   De ce acceptăm să plătim și să nu primim ceea ce am plătit?

   De ce este posibil așa ceva la Piața Unirii (dar și oriunde altundeva)?

   De este normal așa?

 

   De ce ĂȘTIA au devenit stăpânii orașelor? 

 

   Ω

   De ce se bea pe stradă, inclusiv în preajma școlilor și nimeni nu vede nimic?
   De ce se vorbește scandalos de murdar în public?
   De ce acceptăm proasta creștere?
   De ce ne întoarcem cu spatele?
  
   Ne este bine așa?

   Dacă nu găsiți un răspuns, vi-l dau eu:

PENTRU CĂ NU NE INTERESEAZĂ, IAR AUTORITĂȚILE

 NE DISPREȚUIESC DIN ACEASTĂ CAUZĂ!

DACĂ LE-AM TRAGE LA RĂSPUNDERE, NE-AR STIMA!

 

DAR CUM S-O FACEM?

 

Despre puterea casetuței

   Pentru o ofertă electorală completă ...


   ... ar trebui să fie pe buletinul de vot și o casetuță, un chenar, pe care să pună ștampila cei ce nu sunt de acord cu nici unul dintre candidați! Acum, vreau nu vreau, votez sau nu, unul dintre înscrișii de pe liste va primi un vot (poate chiar al lui) sau mai multe (familie, prieteni), astfel încât, la final, oricât de puține voturi ar aduna, tot are „cele mai multe”!
   Așadar, alegeri ca în rai: Dumnezeu a făcut-o pe Eva, i-a arătat-o lui Adam și i-a spus „Adame, alege-ți femeia!” Cam așa stau lucrurile acum!
   Ar putea fi schimbate, dacă LEGAL ar apărea pe buletinele de vot casetuța în care să scrie „NU SUNT DE ACORD”, sau altfel, dar în aceeași idee! Dacă într-o colegiu electoral, un procent de minimum 30% ... 50% dintre votanți ar alege această opțiune, ar trebui reorganizate alegerile, cu alți candidați, iar celor ce au primit „votul de blam” ar trebui să nu li se mai permită candidatura pentru următorii cinci ani!
   Ar fi greu?
   Ar avea efect?
   Ar fi o ofertă completă?

   Ω

   Credem că da și că un nou sistem de vot ar trebui însoțit și de schimbarea radicală a posibilităților de exprimare a electorilor!
   Cui nu este de acord cu ce spun, îi pun la dispoziție ...

NU SUNT DE ACORD!

CTRL + ALT + DEL

   Se poate?

   Am văzut la ultimele alegeri, că sistemul de mai sus, deși nu de toată lumea recomandat, ar putea funcționa: așadar, în loc să lăsăm votul pe seama câtorva decrepiți obișnuiți să-și aleagă deputatul de stradă, am putea cei mulți să avem un cuvânt de spus!
   Am putea?
   Cu adevărat?
   Afirmația interogativă (hai că am spus-o!) de mai sus, ar trebui puțin analizată, pentru a vedea ce cale ar trebui să fie urmată!
   Așadar, votul meu contează!
   Și al dumitale!
   Și al dumneaei!
   Dar contează numai și numai în situația în care sunt exprimate și, în plus, valabil exprimate: dacă mă manifest numai la colț de stradă și nu fac efortul de a pune ștampila undeva, părerea mea, deși exprimată, nu face doi bani! Ăsta ar fi primul pas: ușurarea accesului la actul votului! Iar aici, putem discuta despre formele pe care le poate lua acest pas: vot prin corespondență clasică, vot prin corespondență electronică, vot de la distanță: toate aceste forme nu trebuie să înlocuiască votul clasic, cu ștampila pe hârtie, ci trebuie să fie o alternativă!
   Apoi, se pune problema securității votului și a votanților ce aleg sistemul electronic: refuz să cred că nu se poate realiza un sistem închis în care românii să-și exprime preferințele politice; suplimentar, rezultatele votului ar fi cunoscute imediat după închiderea urnelor!
   Ar mai fi de vorbit și despre perioada de timp în care se votează: poate o singură zi este prea puțin, sau poate prea mult, de momentul în care se deschide corespondența și de procedurile în care se triază voturile; poate că formularele (buletinele) de vot ar trebui numerotate pentru fiecare secție în parte! Poate ...
   Este evident că autoritatea electorală permanentă trebuie să se schimbe urgent, să vină în pas cu societatea românească actuală și să propună în cel mai scurt timp cu putință parlamentului noi sisteme de vot, alternative la buletinul clasic și la ștampila plătită la fiecare alegeri! Trebuie făcut în așa fel încât să se poată vota pe hârtie, pe calculator, pe tabletă sau pe telefon: abia în momentul în care va fi aplicat un asemenea sistem, prezența la vot de peste 60% nu va mai fi un lucru de mirare! Abia atunci cetățenii își vor putea exprima opiniile despre politicieni!
   Credeți că în colegiul electoral în care candidează un anghel stanciu, l-ar mai vota majoritatea? Acum, cu siguranță, mulți electori, scârbiți, nici nu se mai obosesc să se deplaseze până la secție, dar dacă ar putea să-i dea de pe telefon un Ctrl+Alt+Del, ar face-o?
   Cu siguranță, DA! 

   Ω

   Este evident faptul că sistemul care a funcționat pe vremea lui nenea Iancu cere să fie modernizat, este evident că lucrurile s-ar petrece mai rapid și mai curat, este evident că există posibilitatea de a aduce astfel mai mulți oameni la vot! Este însă, la fel de evident că asta ar schimba radical structura socială a votanților și totodată preferințele lor: poate dreapta va câștiga în Vaslui și PSD-ul în Harghita! Cine știe?
   Lăsând la o parte glumele proaste (îmi cer scuze), trebuie să cerem modernizarea și informatizarea sistemului, aducerea lui în secolul XXI, iar acest lucru trebuiește neapărat făcut până la următoarele alegeri și, eventual, verificat de câteva ori „la rece”!
   Se poate, totu-i să vrem noi toți!
   Mai ales cei care înțeleg că astfel își pierd baza de susținători condiționați cu pixuri și găleți!
   Așadar, răspunzând întrebării din titlu

DA, SE POATE!

Entr'acte - Și altfel de preocupări!

   Suficientă politică


   Simt că preocuparea pentru viața politică și murdăriile ei, pentru furturile aleșilor și nesimțirile lor, ne murdăresc și ne deturnează energia și interesul de la lucruri cu mult mai importante și chiar mai plăcute! Motiv pentru care, aș vrea ca în numai câteva cuvinte să schimb registrul ultimelor postări și să vă povestesc foarte pe scurt ce altceva am mai făcut.
   Așadar, am luat la citit o cărticică intitulată INSIDE OUT, semnată de (nu sunt convins că și scrisă) Nick Mason: pentru cine nu știe, acest Nicu Zidaru este nimeni altul decât bateristul (toboșarul dacă preferați) celebrei formații Pink Floyd.
   Cartea, scrisă englezește, cu mult umor caracteristic lor, adică sec și subtil, nu aduce cine știe ce informații care să dărâme cerul, cel puțin nu ascultătorilor împătimiți al britanicilor! În schimb, varianta ei românească s-a „bucurat” de o editare hilară, chiar penibilă aș spune: traducerea urechistă, plină de cacofonii, este completată de o lipsă acută de împărțiri ale cuvintelor în silabe, astfel că sutele de pagini ale cărții, ar fi putut fi publicate pe cel mult 75% din hârtia folosită (SALVAȚI PĂDUREA! - am glumit ...)!
   Însă ... ce mi-a adus bun această terfeloagă încropită (parcă) de niște puști de liceu care nu sunt foarte buni prieteni cu calculatorul?
   Ce credeți?
   Mi-a adus în atenție The Alan Parsons Project! 
   Pentru cine nu știe, cu toate că nu cred să fie cineva atât de incult, Alan Parsons a fost inginerul de sunet al Beatles pentru vreo două albume, al Pink Floyd pentru (zice lumea) cel mai bun album al lor (The dark side of the moon) și, într-un final, propriul lui inginer de sunet!
   Dacă nu-l cunoașteți, dacă nu-i știți muzica, dacă nu l-ați ascultat niciodată (fiind mai puțin comercial), vă propun s-o faceți AICI!
   Merită mult mai mult decât să-l ascultați pe Ponta sau să vă pierdeți timpul cu agramații care-i scriu Escăi textele cu prunci: gândiți, nu fiți roboți!
   Parol!

   Ω

   P.S. Am glumit în legătură cu cunoștințele despre Alan Parsons: nici eu nu le aveam!

          Drept care, mulțumesc bunului meu prieten B, care mi l-a reamintit pe genialul muzician!

 

Cum să furi un milion! Sau mai multe ...

   În familie ...


   Am băgat de seamă în ultima vreme, apetitul aleșilor noștri în a face afaceri cu propria familie: Hrebe cu fiul, președintele CJ Buzău cu finul, cel al CJ Timiș iar cu fiul, voiculescu cu fiicele, etc, etc! Toate astea dovedesc foarte clar că s-a trecut de la etapa acumulării feroce, capitaliste, la cea a îndestulării familiei, pe principiul: „să mănânce și gura lui, că străinii nu mă interesează”!
   Aceste acțiuni ale familiei mici, imediate, sunt directe și la obiect, demonstrând că „ce naște din parlamentar, bani publici mănâncă”, însă, din păcate, nu au înlocuit complet atacurile familiei extinse asupra bugetului de stat, mergând până acolo încât (ca să rămânem în tonul de până acum) „unii oameni sunt mai egali decât alții”! Adică, a fost depus un proiect de lege, conform căruia, parlamentarii cu un mandat vor primi pe lângă pensie, suma modestă de 2000 de lei, cei cu două mandate 3000 de lei, iar cei cu patru mandate (ați ghicit) 4000 de lei!
   PE LUNĂ!
   Interesant ...
   Să vedem mai întâi de toate, cine a venit cu înțeleapta propunere:

   Da, pentru cunoscători, dumnealui este deputatul PSD (de ce nu mă mir?) de Iași, Anghel Stanciu, om cu ceva bube'n cap, și care-și ține familia aproape! Mult prea aproape! 
   Și tot pentru cunoscători, vă rog priviți fotografia cu atenție și spuneți cine se află în spatele lui! Ei ... ?
   Așadar, pentru dumnealui care abia mai încape în fotoliul de parlamentar, trebuie neapărat ca statul român să facă pe dracu'n patru și să găsească bani pentru a achita retroactiv (din 2010) sumele dorite de flămânzii noștri parlamentari, iar pentru amărâții care au trudit o viață întreagă în trei schimburi, același stat poate asigura o pensie de 1000 de lei/lună după vârsta de 65 de ani!
   Dacă aș fi pus să aleg o imagine reprezentativă pentru nesimțire, aceasta ar fi, aceasta de mai sus! Și, degeaba se dă ofensată madama cu nume bacovian, fiindcă în plen cu vot secret, legea ar trece sigur!
   Iar momentul este perfect ales: oamenii din teritoriu cer deja plata pentru susținerea de la viitorul congres al PSD!

   Ω

   Există o soluție? Da, să fim toți parlamentari, pentru că la cât s-au înmulțit, nu suntem departe!
   Concluzia: PSD-ul nu a fost păcălit de Ponta, PSD-ul s-a lăsat intenționat păcălit de Ponta, pentru că așa a vrut, iar Victoraș trebuia să semneze toate aceste legi dacă ar fi fost ales!
   Dar n-a fost! Vezi dară, că socoteala de acasă nu întotdeauna se potrivește cu cea din târg! Măcar așa sperăm noi ...

CINE OR FI COLEGII FINULUI sTANCIU CARE AU SEMNAT ACEST RUȘINOS PROIECT DE LEGE?

 

ȘI DIN CE PARTIDE?

 

Cum să înghiți o anaconda!

   O avere curată, găsim?

   Aflăm că un „domn”, căsătorit cu o blondă cântăreață (?!?!?), om cu cămașă albă și cu guler scrobit, plătit din gros de statul român să-i apere interesele, a băgat mâna în anaconda numită SIF Banat Crișana! Așa cum „domnul” acesta a reușit până acum ce nu a reușit naturalistul american, tot așa, mulți colegi de-ai domniei sale s-au specializat în înghițit prăzi din ce în ce mai mari! 
   Averea statutului român, fracționată în bucățele de dimensiunea unei îmbucături, a fost aruncată unor băieți deștepți și fără scrupule, care, împingând în față în parlament câte un om de paie să le țină de șase, au avut grijă să o înghită urgent: cazuri sunt extrem de multe, numai DNA-ul să poată face ore suplimentare, că de lucru este!
   Acum, privind retrospectiv, înțelegem cât de profund și de subtil a fost condusă toată acțiunea ... vă mai amintiți anii '90? Anii aceia frumoși, în care un prim ministru ROMAN ne vorbea despre economia României? Cum că ar fi un morman de fier vechi?
   Și cum ne mai bucuram noi că primim câte un petic de hârtie care ne transforma din mici și proști în acționari?
   ... mari și foarte proști!
   Vă mai amintiți?
   Mai țineți minte cum a fost nevoie să se dea fabrici întregi și pe un dollar, că altfel nu le lua nimeni?
   Mai țineți minte cum principalul concurent al IMGB pe piața internațională a cumpărat uzina cu 500.000$ și a revândut numai clubul fabricii de la Apărătorii Patriei cu un milion? Tot de dollari! Și cum IMGB ... să se odihnească în pace ... !
   După cât de înfloritor este astăzi primul ministru ROMAN de atunci, înțelegem că declarațiile acelea nici măcar nu au fost făcute în cunoștință de cauză, ci că au fost neglijențe în serviciu! Da, neglijențe, dar cu efecte dezastruoase!
   Astăzi, lucrurile se repetă: un „domn” cu blondă soție cântătoare, a cotrobăit ca Iona prin burta fiarei și a mai găsit niște zeci de milioane pentru el și echipa lui! Și cum să nu procedeze așa, dacă guvernele României au procedat consecvent așa: guvernul năstase adrian este deja de notorietate și, sperăm că nu s-au săturat procurorii de aflat diferite lucruri oculte, că mai sunt destule și noi le dorim dezvăluite!
   Așadar, alături de năstase adrian, ar sta bine și un roman petre, ar sta bine și vânzătorii de iluzii ai celor două sute de zile, ar sta bine și continuatorii afacerilor începute sub aceste guverne!

   Ω

   Și să nu uităm flota! Cele peste 300 de mormane de „fiare vechi” plutitoare, date pe degeaba unor personaje care au știut să mai scoată profit cu ele!
   Deci ... să dormim liniștiți?
   DNA LUCREAZĂ?

Despre prețul băgării minților în cap!

   Usturoi n-a mâncat ...


   Acum, cu palma asta primită în alegeri, domnul Ponta pare a-și reveni după un lung somn, născător (pentru noi) de monștri: alegătorii, parcă înțeleși, s-au hotărât să-i dea una peste ceafă și să-i bage mințile în cap!
   Lucrul s-a și petrecut, se pare: domnul Ponta, deși mai are când și când câte o răbufnire de orgoliu, pare a fi mult mai puțin arogant, iar tonul discursului domniei sale pare a fi coborât spre nivelul acceptabil!
   Să fie bine?
   Să fie rău?
   Sau adevărat?
   Cu părere de rău, trebuie să spunem că ne pare numai și numai un joc de picioare, menit să amețească participanții la viitorul congres PSD! Schimbarea este prea bruscă și prea radicală pentru a fi reală! Chiar nu cred că obraznicul de ieri, astăzi se spală pe mâini când vine la masă!
   Dar impresia mea, așa din exterior, nu se bazează doar pe comportamentul de mironosiță arătat de domnul Ponta sau pe dispariția lui Liviu și Sebi din prim plan, nici gând, altele sunt motivele neîncrederii mele: primul - oricât s-a scris și s-a vorbit, a treia rectificare bugetară (ilegală) se execută, luând bani de la investiții și îndreptându-i către primării și biserici, al doilea - din socotelile mai vechi ale guvernului și ale FMI-ului, deficitul bugetar ar fi trebuit să scadă anul viitor, dar conducerea noastră vrea, trebuie și este obligată să-l crească, pentru a acoperi promisiunile electorale! Iar al treilea motiv, este poate mai puțin vizibil, dar extrem de inteligibil: gașca domnului Ponta s-a dat peste cap ca un congres și o tragere la răspundere să nu aibă loc acum, ci cât mai târziu, poate niciodată, dând astfel timp actualei conduceri PSD să mai bage mâinile în bugetul de stat și să plătească autoritățile locale pe care le crede loiale dar și pe cele pe care vrea să și le apropie!

   Mă tem că lucrurile vor merge așa, până la alegerile următoare, atunci când din nou primarii se vor mândri că votează cu Ponta și PSD, când ziariști așa ziși Intacți și independenți îl vor arăta pe Iohannis cu degetul pentru greșeli imaginare și
când - sper - va fi funcțional și legal votul la distanță!

   Ω

   Atenție mare membri PSD, nea Nelu v-a spus în față adevărul, dumneavoastră trebuie numai să vreți să-l înțelegeți:

PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ,

NU TE LASĂ SĂ TRĂIEȘTI!

   ... gura nu-i miroase!

   Voi chiar nu simțiți în ce hal îi pute gura?

Ca milogu' cu mâna'ntinsă sau disprețul la superlativ!

   Între contract și bunul simț

   Ar plăcea cuiva să vadă un meci după ce acesta s-a încheiat?
   Ar plăcea cuiva să vadă un meci după ce acesta nu doar s-a terminat, ci a auzit și rezultatul lui și chiar și comentarii?
   Ar plăcea cuiva ?
   Cu siguranță, nu!

   Place cuiva să vină la o întâlnire și, după o lungă așteptare, partenerul (că partenerelor le stă bine și li se acceptă) să-i spună nu doar că întârzie, ci că a și uitat! Și că nu-i mare lucru, că oricum nu dă nici doi bani pe el?

   Place cuiva să plătească un lucru și să primească în locul lui altceva? Sau chiar nimic?

   Cu siguranță, nu!

   Așadar, dacă toate aceste lucruri, care țin de un minim bun simț și de cei câțiva anișori de presupusă educație de acasă, le-am stabilit, întreb eu:

eUROSPORT România, de ce își bate joc de noi?

Ce i-am făcut?

De ce ne minte?

   Poate părea un nimic, dar așa zisul post de sport, cu toate că emite pe patru programe diferite, nu reușește să respecte orarul și nici măcar nu are bunul simț de a nu mai anunța ceea ce-l face de kko! Dumnealor, reduși la stadiul de „da șefu' ”, nu văd decât câteva sporturi: fotbalul este rege, urmat de (acum) sporturile de iarnă! Orice faci, dai peste alina alexcoi, de nu mai știi ce să faci cu venele: să ți le tai, să ți le lași lungi ... Ori peste sărituri cu schiurile: se știe că românii au un apetit special pentru sportul ăsta care a împânzit țara cu trambuline! Cât despre schi alpin ... chiar nu putem pricepe de ce trebuie să suporți toți analfabeții care-l strică prin lipsa mijloacelor intelectuale pe care le-au primit la angajare: aseară de exemplu, un nene foarte schior, aluneca ... „printre limba română” vorbindu-ne despre „cearei” cu care au fost date schiurile, ori despre „constituția” zăpezii! Hait, mi-am zis, și-a făcut zăpada țară și se duce toată acolo și nu mai este nevoie de contracte de deszăpezire! Greșit, deșteptul coleg al deșteptei specialiste în patinaj și gimnastică, dorea să spună CONSISTENȚA zăpezii și nu constituția!
   Un fel de prestanță și prestație ...
   În paralel cu imbeci deșteptul acesta, un alt specimen sinistru, chinuia de zor povestea unui câine (păcat de câinele utilitar Max, mare păcat) în timpul unui concurs de echitație, între două pronunții franțuzești greșite și o absurditate gramaticală, reușind performanța de a vorbi, uitând de unde și de la ce a plecat!

   CAPODOPERE!

   ADEVĂRATE CAPODOPERE DE GENIALITATE!

   Așadar, să mă mai mir că sâmbătă, la ora 15:00, din patru canale ocupate, eUROSPORT România nu găsește unul pentru a da un meci de snooker? Nu, nu mă mai mir, pentru că dumnealor știu (sau cred) că trebuie dat un sport de iarnă!
   Să mă mai mir, că atâta timp cât încă mai joacă (mult nu mai are) cel mai tare din parcare, cel mai genial, cel mai talentat, cel mai bun, cel mai, cel mai, cel mai ... jucător de snooker din toate timpurile, eUROSPORT România nu găsește o așchie de program lângă călărie și schi alpin și preferă să ne dea a doua jumătate  (de infarct) ÎNREGISTRATĂ a meciului, atuci când știam deja scorul?
   Mai avem de ce ne mira? Nu!
   Să mi se mai pară ciudată întârzierea cu peste zece minute a transmisiei? Nu!
   Așa că, promit să nu mă mai plâng, mergând pe principiul „de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere”!

   Ω

   Totuși, am motive să mă plâng de altceva: sunt convins că eUROSPORT încearcă cu disperare să vândă aplicația numită Player, făcându-i permanent reclamă! Asta nu este rău, rău este altceva:

RECLAMA LA PLAYER, ESTE MINCINOASĂ!

   Reclama sună cam așa (citez din memorie):

„Sportul preferat,

oriunde, oricând!”

   Nu vă lăsați păcăliți!
   În primul rând, funcționează destul de prost și, în al doilea rând,

NU FUNCȚIONEAZĂ DECÂT ÎN CÂTEVA ȚĂRI EUROPENE!

   V-o spune un pățit, unul care a cumpărat abonamentul la Player în 2013 și a constat că nu merge jucăria ORIUNDE!
   Adică, EU!
   P.S. Dacă mai aud o singură dată „ICAR MODERN”, sparg televizorul!

Mic îndreptar pentru încălcarea legii

    Realizat de un colectiv condus de
   V Ponta

   PREAMBUL
   Se fac promisiuni fără acoperire.
   Se candidează.
   Se pierd alegrile.
   Se încearcă închiderea gurilor flămânde din partid.
   Se încearcă cu disperare păstrarea puterii!

   REZOLVARE
   Umplerea gurilor flămânde din teritoriu, astfel încât la congresul ce va veni, să fie ocupate cu mestecatul și nu cu înjuratul!
   Modul de operare este cel cunoscut, adică se dau urgent mai mulți bani în teritoriu, adică acolo unde trebuie.
   Cum se poate face?
   Prin rectificare bugetară!
   Așa că, se ia legea și se citește, cu sprâncenele ridicate a mirare frustrată și, se constată că nu convine utilizatorului:

rectificări bugetare admise legal - maximum două pe an

perioada admisă pentru rectificări bugetare - nu mai târziu de 30 noiembrie!

   Ce-i de făcut, acum când omul care rezolva totul în partid, este la răcoare?

   REZOLVAREA REZOLVĂRII
   Se ia așadar legea, lege care a fost gândită în această formă cu un scop și o socoteală și, dintr-o dată, printr-un hocus pocus numit ordonanță, se modifică în sensul că dacă te cheamă V Ponta, poți rectifica bugetul în luna decembrie a anului în curs și, nu numai atât, poți face chestia asta de câte ori dorești!
   Adică, pe înțelesul nostru, al ăstora proști, poți lua bani de la investiții (autostrăzi, școli, etc, etc) pentru a-i da primăriilor PSD, poți lăsa domenii importante fără finanțare, numai și numai pentru a-ți păstra tu postul de PM! 

   Ω

   PSD-ului chiar îi convine comportamenul aberant al conducătorului său?
   PSD-ul nu vede și nu înțelege că toate aceste acțiuni vor fi decontate nu numai în contul țării ci și în al partidului?
   PSD-ul are nevoie de o scrisoare mai clară din partea lui Ion Iliescu?
   PSD-ul nu înțelege că acest copil lăsat la volanul partidului îi duce direct în stâlp?

   Dacă această indiferență a membrilor PSD i-ar afecta numai pe ei, mi-ar fi și mie indiferent, dar ne va afecta pe toți cei care vom strânge cureaua pentru a plăti daunele produse de șoferul fără permis, care calcă disperat accelerația și nu pricepe că nu are frâne!
   Curba este aproape, mai este timp oare?