E tot răul spre bine?

   Războiul din Ukraina a dus la transformări majore. A dus de fapt la transformări ireversibile iar asta este o problemă deloc minoră! Iată dar cum stau lucrurile …

   Mulți pseudo analiști, mulți pseudo specialiști, unii probabil plătiți, alții numai idioți utili fac gură cum că Ukraina ar trebui, pentru liniștea ei personală, a Europei și a întregii lumi, să cedeze o parte din teritoriu Rusiei, lăsând simultan de înțeles că acest lucru ar reseta totul și noi ne-am întoarce bine merci la situația din momentul zero, adică 23 februarie 2022! Fals, nimic mai fals și tocmai acest lucru poate fi câștigul occidentului pe termen lung! În mod clar nu ne mai putem întoarce în timp, în mod clar ce s-a întâmplat nu se mai poate schimba, în mod clar ceea ce s-a petrecut a omorât și picul de încredere reciprocă NATO – Rusia, așa că, deși idioții utili ne bat la cap, noi trebuie să înțelegem și să mulțumim ex fraților de la răsărit pentru prostia capitală făcută cu declanșarea acestui război! De ce? Pentru că, atâta timp cât lucrurile au fost la nivel declarativ, mai toată Europa a stat agățată de bunăvoința Rusiei! Cât timp a mai existat speranță, tot occidentul a ales să-și plătească liniștea importând energie din Rusia, atâta timp cât încă se mai vedea blana de miel și nu cea de lup de dedesubt Germania și alții ca ea au ales să achite sume colosale Rusiei și să-și vadă liniștiți de treabă, preferând să nu schimbe nimic din mecanismul care continua, de bine de rău, să funcționeze! Declanșarea războiului din Ukraina nu a fost pur și simplu un război fratricid și nici unul civil, nu a fost un război intern ci a fost o declarație de război la adresa occidentului și a NATO fix în momentul în care un alt deosebit de inteligent om politic declara că alianța este în „moarte clinică”! Da, Rusia a luat de bună declarația lui Macron și nu s-a așteptat la vreo reacție alta decât declarativă, contând pe libertatea pe care a avut-o mereu în treburile fostelor republici sovietice! Deosebirea a fost că acum agresivitatea rusă s-a menifestat chiar în pragul alianței și al UE și asta a generat o altfel de reacție! Să nu ne amăgim, războiul nu este la nivel local, el a depășit deja granițele Ukrainei iar noi, cei care suportăm deja prețuri mult mărite la toate categoriile de produse suntem combatanți fără voie în mult mai extinsul război economic care se poartă acum pe deasupra capetelor noastre!

   Spuneam că tot răul este foarte posibil să fi fost spre bine! Da, așa se pare că stau lucrurile pentru că în lipsa acestui război, în lipsa renunțării la serviciile stației PECO cu arme nucleare, nu ar fi văzut nimeni clar nivelul militar al Rusiei, direcția propagandei Rusiei, înapoierea strategică a Rusiei și, mult mai important, nimeni nu ar fi renunțat la serviciile energetice ale Rusiei! Europa și lumea întreagă ar fi dormit în același periculos DOLCE FAR NIENTE, rugându-se numai ca nota de plată să vină cât mai târziu! Din păcate ea a sosit și, din fericire, tehnologic, se pare că a fost șutul în fund necesar adoptării unei alte strategii în obținerea de energie: modalitățile alternative energetice, privite până acum ca simple experimente exotice, arată dintr-o dată că pot fi soluția la problema importurilor din Rusia! Dacă viziunea s-ar modifica așa cum o cer interesele clipei și ale viitorului, am avea panouri solare pe mai toate clădirile, am produce energie electrică și solar și eolian, am încălzi apa pe cât posibil solar, am reduce consumul de hidrocarburi la maximum, am apela la sistemele electrice nucleare, am încuraja la nivel național renunțarea la hidrocarburi și trecerea la electricitatea regenerabilă! Știu, mai avem ceva gaze dar, de ce să le folosim la încălzit/gătit și să nu le înmiim valoarea producând din ele mase plastice și îngrășăminte?

   Ω

   Poate că fără să vrea, tot răul a fost spre bine, poate războiul provocat de Rusia gratuit este punctul în care facem definitiv pasul în era energiei altfel, poate renunțăm sau măcar reducem dependența de hidrocarburi, lăsând posesorii de asemenea resurse să se spele cu ele pe cap!

   Poate …

   Vi se pare imposibil? Cu siguranță nu … suntem însă în stare să ieșim din problemele măririi pensiilor și a alergatului după veșnicul morcov al alegerilor viitoare privind puțin mai departe de vârful nasului politic? 

   Asta se întreabă un om, de pe stradă …

Butoanele rusești

   Cine crede că tehnologia rusească are de suferit pe timp de război, se înșeală! Tehnologia rusească funcționează din plin și este la un pas să dea și rezultate! Bineînțeles vorbim aici despre tehnologia războiului hibrid! Rusia a lăsat pe unde a trecut de-a lungul timpului, niște butoane provocatoare de probleme: aceste butoane au stat în adormire zeci de ani iar acum, la nevoie, ele sunt acționate așteptându-se rezultatele.

   Astăzi, când au trecut deja mai mult de 90 de zile de la atacul asupra Ukrainei, Rusia realizează că a intrat într-o bătaie de stradă din care nu știe cum să scape! Iar disperarea de a nu se retrage pur și simplu în chicotelile mapamondului, duce la manifestări isterico paranoide, scăpate pur și simplu de sub orice control la umbra cărora însă, tehnologia războiului hibrid își vede de ale ei! Așa că, în aceste momente grele pentru Rusia, mai grele poate decât pentru Ukraina, cineva din spate, un grup de necunoscuți, inventariază butoanele plantate de ruși de-a lungul timpului și, pe rând, le apasă în speranța obținerii unui dezechilibru major pe partea NATO  a frontului: din această categorie a tehnologiei războiului hibrid fac parte și agitația din Transnistria și amenințările voalate la adresa președintelui Moldovei cât și a țării în întregul ei. Dar, dacă ne oprim privirea aici sau la amenințările nucleare aruncate scandalos Finlandei, Suediei ori chiar Regatului Unit, facem o greșeală monumentală, pentru că abia acum ies la iveală butoanele rusești folosite atât de subtil încât este posibil să nici nu ne gândim la ele ca fiind rusești: așadar, Croația a anunțat că se opune extinderii NATO sau UE dacă în Bosnia Herțegovina nu se produce o schimbare la nivelul legii electorale. Informația a trecut pe lângă noi fluierând, însă dacă deschidem puțin urechile, realizăm că acolo cineva a apăsat butonul naționalismului și că acum, Croația cere nici mai mult nici mai puțin decât dreptul de a se amesteca în treburile interne ale unui alt stat, fie el și de dată mai recentă, în sensul modificării legii pentru obținerea unei mai bune reprezentări a croaților bosnieci în parlamentul țării! Cum vi se pare? Totul merge în paralel cu redeșteptarea adormitului curent naționalist pe teritoriul Blănii de Tigru care sunt Balcanii: urmează presupun explozia cererilor xenofobe și naționaliste și în Serbia, în Muntenegru, în Macedonia dar, în special în Kosovo iar asta nu duce decât la un singur lucru, anume la război, la un război care s-ar desfășura în spatele primei linii NATO, reprezentată de Bulgaria și România. Rusia are interesul unei destabilizări cât mai rapide a Balcanilor în scopul creării de probleme în zona NATO și UE, Balcanii fiind în realitate nu un buton ci o plagă purulentă, ușor de zgândărit și de inflamat.

   Observați sper că în enumerarea țărilor reprezentând prima linie NATO între Balcani și spațiul ex sovietic astăzi revendicat de ruși, lipsește Ungaria: da, lipsește nu din greșeală ci pentru că tot ca un buton acționat de la Moscova trebuie privită și acțiunea recentă a conducerii Ungariei: președintele acestei țări pseudo aliate, pseudo colegă în UE și absolut falsă membră NATO a reușit cu o singură fotografie să inflameze sentimentele ANTI din ambele țări! Și cum știm bine, ceea ce se poate construi bun între unguri și români în zece ani se poate distruge într-o clipă: doamna președinte a Ungariei a vrut să distrugă încrederea reciprocă (puțină câtă era ea) și să dea apă la moară revizionismului iar asta nu ajută nici România și nici Ungaria, țări supuse respectării riguroase a tratatelor din ultima sută de ani, ci ajută Rusia care încearcă cu disperare producerea de rupturi în alianță și în Europa. Instituția idioților utili a ajuns să numere șefi de stat și dacă vă gândiți la declarațiile descurajatoare ale celor care spun că Ukraina nu se va putea integra în UE mai devreme de 15 sau 20 de ani sau că ar trebui să facă ceva concesii teritoriale pentru a se încheia războiul, îmi veți da dreptate!

   Așadar, în concluzie, atenție sporită la rahaturile ce ne pot părea fapt divers: un cântec intonat când nu e momentul, o fotografie alături de o piatră proaspăt văruită, un ministru care deși este posibil să știe se face că nu știe versurile imnului național, stegulețe rusești arborate prin Serbia, cereri croate sau turcești de amestec în treburile interne ale altora, etc, etc: toate astea nu sunt altceva decât butoanele plantate de ruși de-a lungul timpului, acum apăsate rând pe rând.

   Ω

   Presupun că în cazul reîncălzirii ideii unioniste Româno Moldovene urmează să vedem activată și Găgăuzia ... pardon, butonul găgăuz ...

David și Goliat sau după două luni

   Războiul de trei zile din Ukraina a intrat în a treia lună și nu dă semne că s-ar apropia de final. Acum, cu atât de mult material adunat, noi oamenii normali, putem încerca o analiză a evenimentelor care se petrec fix în ușa noastră, așadar ...

   Cele două combatante directe, Ukraina și Rusia:

   Ukraina, Davidul momentului, pare a-și fi învățat lecția numită Crimeea 2014: armata sa este apropiată de ideea de armată de profesioniști, echipamentul folosit pare NATO, tehnica de luptă încă sovietică pare și ea pe cale să se schimbe. Este evident că după 2014 țara s-a așteptat la o nouă agresiune rusă și s-a pregătit intens în această direcție: armata are un plan clar de luptă, militarii execută misiunile cu calm, și-au pregătit din timp puncte de sprijin și de rezistență cu depozite de hrană și armament dar, cel mai important, resursa umană ukraineană este în mod clar pregătită după alte standarde decât cele obișnuite în spațiul sovietic sau ex-sovietic. În materie de PR, Ukraina a câștigat războiul încă înainte de a începe și și-a atras simpatia și ajutorul întregii lumi sau, mă rog, a aproape întregii lumi civilizate. Până și președintele Zelenski pare a juca un rol în piesa pusă în scenă cu măiestrie de propaganda de la Kiev. Fostul spațiu slav vecin Mării Baltice (Polonia și țările Baltice), având în comun o istorie veche de multe sute de ani, începută chiar mai devreme de Ducatul Lituaniei, a simțit imediat durerea ukrainenilor, reacționând de-a dreptul agresiv în favoarea micului David. Refugiații ukraineni se dovedesc oameni de treabă și încă nu știm dacă odată cu ei au emigrat și rakeții care acum niște ani au speriat Europa. Oricum ar fi, este clar că amenințarea Rusiei a șters din memoria mondială de scurtă durată toate „hibele” Ukrainei, corupția, violența și simpatia pro rusă: după terminarea războiului, la fel cum a pățit și România după revoluție, cei care au interesul îngropării Ukrainei vor aminti de toate astea și țara va reocupa locul ei obișnuit constatând că s-a ales din aceste lupte cu o glorie efemeră care va plictisi copiii viitoarei generații de școlari, cu distrugeri masive ce se vor repara numai cu ajutor occidental adică cu intervenția rechinilor economico financiari veșnic flămânzi dar și cu apartenența, oficială cel puțin, la spațiul european! Din păcate pentru ei și din fericire pentru noi, tot ei vor avea frontieră cu Rusia ...

   Rusia, acuzată de toate relele lumii, a trebuit să pornească acest război! Da, a trebuit, a fost forțată, pentru că economia țării este atât de slabă și atât de dependentă de capitalul extern, de tehnologia străină și de exportul de materie primă încât a ajuns presupun, la sufocare! Atunci când Dumnezeul momentului la Kremlin a împărțit bogățiile incomensurabile ale țării între oamenii lui de casă nu a zis nimeni nici pâs așa că nu vedem de ce acum ar avea cineva ceva serios de reproșat! În acest mod au apărut câțiva ruși jenant de bogați, o pseudo clasă mijlocie născută tot din corupție și o masă enormă de săraci hrăniți cu sloganuri sovietice. Sistemul corupt își arată limitele (clasa politică românească ar trebui să învețe din acest exemplu): armata trimisă să cucerească o țară în care se presupunea că va fi așteptată cu flori, cu pâine și cu sare a fost echipată cu tehnică de luptă din era sovietică, a primit ținute de luptă luate parcă de la SH și a fost hrănită cu rații care nu mai erau bune nici în războiul din 2014! Comandanții armatei par a fi fost și ei numiți politic: ministrul apărării este de fapt inginer constructor iar generalii își conduc trupele în luptă mai prost decât într-un joc video unde și începătorii învață rapid că blindatele deplasate în coloană în zona de luptă sunt ținte sigure – bănuiesc că Jukov era de multă vreme la Kiev! Soldatul de rând, îndoctrinat cu mândria de a fi rus, redus educativ la marele război de apărare a patriei (adică WWII), considerat în continuare carne de tun, pare prost echipat, prost hrănit, prost condus, asmuțit la jaf și terorizarea populației civile cucerite: din păcate, se pare că populația Rusiei, în ansamblul ei, nu a evoluat cultural și educațional în ultimii zeci de ani, lucru care ne lămurește de ce în continuare statuile lui Lenin sunt la mare cinste și curentul pro stalinist este extrem de puternic! Tot nivelul educațional, nu scăzut ci diferit de al lumii civilizate, explică și agresivitatea turistului rus, mania lui de a stăpâni totul, dorința de a se face remarcat printr-un comportament mitocănesc: au fost învățați că li se cuvine totul, că merită totul, că sunt cei mai și cele mai și ... și ... și ... Și sunt foarte surprinși când de prezența lor se bucură numai hotelierii în vreme ce ceilalți turiști se feresc de hoardele blonde: dacă privim lucrurile la rece, vedem în comportamentul rusului care părăsește temporar sau definitiv Rusia educația și ideile siberienilor aduși în Europa la război! Închidem paranteza prea generoasă și revenim la discuție: generalii ruși par specializați în terorizarea populației civile și în distrugerea teritoriului ocupat încât te întrebi sincer cum vor stăpâni un teritoriu cucerit dacă mai întâi îl distrug și îngrozesc civilii! Comportamentul demn de evul mediu și de Ivan cel Groaznic pare normă în armata rusă: gropile comune și distrugerile materiale inutile cum ar fi locuințele spun totul și se pare că nu sunt bine primiți nici măcar în zona pretins rusofilă și rusofonă (dacă numai 1% din atrocitățile făcute publice este adevărat și tot este îngrozitor)! Conducerea Rusiei așadar, cu o economie sufocată, cu un comerț internațional bazat pe importul de bunuri de consum și de lux și vinderea de materii prime, cu un comerț interior stagnant și o rublă pe butuci a simțit cum se apropie funia de par și, la fel ca în 2014 a așteptat finalul unei olimpiade pentru a-și hrăni poporul cu o nouă victorie facilă și propagandistică, dând liber ostașilor la jaf de bunuri de larg consum! Numai că acum ... da, acum David avea piatra pusă-n praștie! Sistemul educațional sovietic și rusesc încep să-și arate tarele, mamele cu copii dispăruți în misiune pe uscat sau pe mare nu mai simt mândria pierderii acestora pentru patrie ci amărăciunea faptului că au murit pentru nimic și nici măcar pozele propagandistice cu mame fericite care au primit 10.000 de ruble (circa € 100) în schimbul fiilor morți la datorie pentru conducătorul iubit nu mai păcălesc pe nimeni! Rusia a obținut până acum un avans teritorial minor, a obținut unirea întregii lumi civilizate împotriva ei, a obținut unirea statelor NATO în jurul USA și a demonstrat că este pe cale de a deveni o putere de mâna a doua! Elitele ruse, câte au fost, nu pot influența gândirea și comportamentul mujicului pe care școala și societatea l-au învățat că toți ceilalți sunt oameni de categoria a doua pe care el trebuie să-i calce cu bocancul pe cap!

   Statele NATO, care multă vreme păreau dezbinate – mai ales urmare a acțiunilor lui Trump – au readerat la ideile alianței urmare a pericolului rusesc!

   Sub presiunea internațională, Germania care a făcut permanent un joc ciudat, mai mult pro rus decât pro NATO și pro UE începe să se miște, cancelarul Scholtz fiind supus unui tir constant și din exterior și din interior: noi nu știm ce stă în spatele acestei atitudini, noi nu știm ce tratat secret or fi semnat cele două țări atunci când RFG a primit plocon RDG fără ca armata sovietică aflată pe teritoriu est german să intervină și, nu numai atât, chiar să se retragă frumușel și singură singurică! Presupun că Germania are mâinile legate printr-o înțelegere secretă încă aflată în vigoare după 30 de ani!

   Franța, unde ideile extremei drepte par a fi prins teren surprinzător de bine s-a speriat de un candidat cu legături strânse cu Rusia și clasa ei conducătoare și l-a reales ca fiind răul cel mai mic pe candidatul proeuropean, continuându-și drumul alături de NATO.

   Ungaria, cu amintirea republicii sovietice ungare a lui Bela Kuhn face un joc lipsit de subtilitate și este pe față susținătoare a ideilor Moscovei: trebuie să urmărim cu atenție și răbdare lecția pe care i-o va da UE, lecție care dacă rămâne fără rezultat instituționalizează călcâiul lui Ahile chiar aici în coasta noastră.

   Serbia, care încă plânge după fosta Iugoslavie, este trup și suflet alături de Rusia, punându-și în pericol viitorul traseu pro european, uitând că în ziua de astăzi, într-o lume și o economie globalizată, traiul de unul singur este aproape imposibil!

   Republica Moldova este între ciocan și nicovală, Transnistria, buba purulentă uitată ani și ani de zile deschisă în coasta sa dovedindu-se acum un pericol pentru întreaga Europă. Moldova face din fericire un joc inteligent, profitând din plin de evenimentele din Ukraina pentru atingerea scopurilor sale europene!

   Dacă ne îndepărtaăm, vedem că alături de Rusia se găsesc forțe de nivelul Coreei de Nord și al Siriei în vreme ce Japonia își amintește de insulele Kurile și de alte posesiuni rusești luate cam cum au fost luate ținutul Herța și Insula Șerpilor!

   China, care privește cu simpatie acțiunea Rusiei în Ukraina cea declarată de Moscova o non țară cu o non națiune, se gândește că și Taiwan-ului i s-ar potrivi un statut asemănător!

   Totuși, Rusia a demonstrat asemenea slăbiciuni militare încât în acest moment nu mulți mai privesc cu interes o alianță militară cu rușii, cu atât mai puțin China care are ceva interese în Siberia.

   Fostul spațiu sovietic pare încă nehotărât, multe republici mai ales din Asia centrală refuzând să ia partea Rusiei.

   Bielorusia, care părea aliatul de nădejde, cu toate manifestările ei pro ruse, a făcut totuși un pas înapoi și cu tot ajutorul dat, nu a trimis trupe în Ukraina.

   Aliații Moscovei sunt în acest moment entități de prost renume (ceceni, sirieni), alăturări neașteptate ale Maicii Rusii cu tot felul de golani care își așteaptă rândul la ieșitul din istorie.

   Trăgând linie după această extrem de succintă relatare ordonată a faptelor de noi toți știute, putem trage niște concluzii, acestea fiind următoarele:

-          Rusia nu pare a mai fi forța de temut de pe vremuri. Armamentul ei pare depășit, resursa umană neglijată, comanda slabă, resursele economice limitate. Susținerea populației pare încă la cote înalte dar nimeni nu știe cu exactitate ce gândește omul de rând amenințat cu arestarea pentru nesusținerea politicii tătucului de la Kremlin. Din nou este vizibilă nepotrivirea dintre declaratul super armament rus și primitivismul tehnologic rusesc datorat dependenței țării de tehnologia și capitalul străin. Politica rusă agresivă, atât internă cât și externă, nu pare a dovedi tăria unui stat ci, mai curând, slăbiciunea unui grup conducător care se agață cu ultimele puteri de pozițiile dobândite. Declarațiile sforăitoare ale oficialilor ruși nu par a mai speria pe cineva. Amenințările lansate împotriva tuturor, aproape fără discernământ, nu fac altceva decât să unească și să întărească și mai mult grupul masiv de țări și organizații pro ukrainene, pro NATO și anti ruse, Suedia și Finlanda fiind un foarte bun exemplu. Acum, mai nou, Rusia încearcă se pare să se lege de Transnistria, fiind evident că stăpânirea litoralului nordic al Mării Negre și a portului Odesa ar dezechilibra total Ukraina și raportul de forțe din zonă: problema este dacă provocările la care deja recurg vor genera un nou teatru de război, dacă vor deschide un nou front sau dacă sunt doar o amenințare de peste gard!

-          Ukraina, Davidul momentului, profită din plin de experiența occidentală, demonstrează superioritatea tacticilor și armamentului NATO și se îndreaptă în marș forțat spre occident: chiar dacă în viitor, vrând nevrând va avea frontieră cu Rusia, distanța dintre cele două țări va fi atât de mare încât rușii nu vor mai recunoaște fostul teritoriu sovietic! Ukraina acum, în plin război, se naște ca națiune suverană. Ukraina acum își câștigă statutul de națiune independentă și din nou evident, Ukraina întoarce definitv spatele trecutului sovietic!

   În actualul context, România pare să se fi plasat într-un punct în care tace și face: mulțumirile directe sau voalate adresate României de către partea ukraineană cât și amenințările din ce în ce mai fățișe ale Rusiei lasă asta de înțeles!

   Este normal să ne ajutăm vecinii?

   Este normal să ajutăm Ukraina, cea cu care ne-am judecat pentru platoul continental al Mării Negre, cea care a blocat canalul Sulina prin eșuarea navei Rostock?

   Este normal să ajutăm Ukraina, țara care a refuzat învățământul în limba maternă românilor din Bucovina de Nord?

   Este normal să-i ajutăm pe ukraineni când avem și noi amărâții noștri?

   Răspunsul este în mod clar DA, este normal! Este normal să-ți schimbi prioritățile atunci când este nevoie, este normal să sari și să stingi casa vecinului antipatic decât să stai pasiv și într-un viitor oarecare să ia și casa ta foc!

   Așadar, trebuie să înțelegem că amenințările ruse demonstrează că sancțiunile economice au efect, că discursurile lui Lavrov care vorbește de așa zisa neseriozitate ukraineană în discuțiile de pace înseamnă că resursele sunt pe sfârșite și că aparițiile triumfaliste ale tătucului popoarelor au rol propagandistic și atâta tot: Rusia izolată nu pare în stare să ducă acest război la bun sfârșit.

   Ω

   În ecuația războiului acesta mai este o singură necunoscută majoră: armamentul nuclear deținut de Rusia, va fi folosit sau nu? Ar putea fi folosit, nimic de spus, dar va fi? Dacă un nebun este dispus să distrugă lumea din cauza gândirii lui paranoice, cei din jurul său îl vor lăsa? Greu de crezut!

   Ei bine, înainte de a începe războiul Ukraina îl câștigase iar Rusia, fără să fi tras un foc de armă îl pierduse! Noi putem fi măcar de data asta alături de învingători, alegând să facem lucrurile care trebuie și cum trebuie și sfârșitul războiului în care USA, UK și aliații lor s-au implicat neașteptat de mult ar putea să ne aducă și nouă un câștig, fie și de imagine și de încredere pentru că abia acum occidentului îi este clar că nu ex cancelarul Schroeder spunea adevărul fiind plătit cu bani rusești ci amărâții ăștia din răsărit, balticii, polonezii și românii, rudele sărace care deranjau pe toată lumea plângându-se de ruși și Rusia!

   Și nu uitați:

SI VIS PACEM PARA BELLUM!

 

   

Ras-Putin

   Ce am învățat noi din acest nou război european?

   Păi ... păi am învățat că pentru majoritatea așa zișilor oameni de televiziune vorba nu face doi bani și că orice rahat, oricât de urât mirositor care le iese din gură este bun și de dat pe post, proștilor care eventual ascultă și/sau privesc! Atâtea inepții ca acum nici la olimpiadă nu mi-a fost dat să aud! A propos, știați că orice vehicul vopsit în verde este militar și dacă este militar este tanc? Dacă nu, aflați odată cu mine de la TV! Apoi, mulțimea de specialiști și specialiste, mulțimea de reporteri de teren care întreabă niște bieți copii traumatizați ce le-au spus taților rămași să lupte, idioata aceea care la intrarea în România întâmpină refugiații cu „va fi ochei, va fi ochei” că bine este de rușine! Sunt mult prea mulți cei care ar merita niște șuturi undeva pe principiul că așa poate le vine mintea la cap!

   Dincolo de monumentalele prostii de limbă și comportament, dincolo de prețiozitatea exprimării goale (gâdea e campion) vine suferința unor amărâți, suferință care ne-a cam tocit simțurile, suferință de care într-un timp oarecare cetățeanul mediu, român sau de aiurea, se va plictisi. Asta este marea problemă și cred că pe asta mizează și conducerea rusă: nimeni nu se așteaptă ca opinia publică internațională să accepte la nesfârșit prețuri mai mari, ajutor dezinteresat dat altora, pericol de război la frontiere! Iar atunci când simțămintele noastre vor fi fost suficient de tocite, un ziar de două parale va veni cu bomba: niște refugiați ucraineni au furat, au violat, au accidentat sau mai știu eu ce – nici măcar nu va trebui să fie adevărat! Acel moment va fi începutul sfârșitului simpatiei fără margini de până acum! De ce? Pentru că nu suntem educați, pentru că trăim din sentimente în sentimente, pentru că nu putem înțelege drama în profunzimea ei ci doar în ceaiul fierbinte de moment! Acel moment va fi sfârșitul nașterii unei națiuni, naștere la care asistăm practic neputincioși astăzi!

   Pentru că am vorbit de educație, vă rog să nu vă închipuiți că spațiul exsovietic este mult mai răsărit! Și acolo educația are lacune și urmărește niște interese de stat: cel mai bun exemplu sunt cuvintele „fascist” și „nazist”, cuvinte care în toată lumea asta largă au conotație istorică, în spațiul exsovietic par a fi cea mai tare și mai scabroasă insultă la adresa unei persoane sau unui grup de persoane! Rușii îi acuză pe ucraineni că sunt fasciști și naziști, ucrainenii urlă la soldații ruși „fasciștilor”! Oricât am căutat, nu am găsit o traducere a acestor termeni în limba română modernă, pur și simplu nu-i poți traduce decât în litera dar nu și în spiritul lor! Au o încărcătură subtilă, venită din vreo 70 de ani de educație sovietică, încărcătură care nouă, cei care nu am făcut școala rusească, ne scapă!

   Ω

   Așadar? Ce ne așteaptă? Ce va urma? Nimeni nu știe, nici un pseudo specialist nu ne poate spune ca mama omida ce ne pregătește viitorul ... dar, posibilitățile sunt numărate:

-          Putin este înlocuit și noua conducere rusă își cere scuze și se retrage (scenariul este cel mai puțin plauzibil)

-          Rusia se mulțumește pe moment cu estul și sudul Ucrainei, urmând ca viitorul să decidă

-          Rusia decide să termine cu visurile europene aici în est și ocupă Moldova (Transnistria este cu arma la picior) și Georgia odată cu bucăți mari din Ucraina

-          Rusia și Occidentul cad la înțelegere și pentru a avea pace rup Ucraina în două (scenariu foarte plauzibil)

-          Nimeni nu se înțelege cu nimeni și ajungem la un război generalizat între civilizațiile orientală și occidentală, între economiile și industriile lor (improbabil)!

   În oricare dintre scenarii, sancțiunile economice își vor pierde încet încet efectul, statul rus fiind cu siguranță dispus să devalorizeze și mai mult rubla și să coboare și mai mult nivelul de trai al cetățenilor în efortul de susținere a unui război altfel fratricid și inutil! Și NU, nu vă faceți iluzii: Crimeea este și va rămâne rusească iar dacă mâine Navalnâi îi ia locul acestui Ras-Putin modern, în câteva luni va gândi și el la fel, pentru binele și gloria și strălucirea Maicii Rusii! Așa crede un om ... de pe stradă ...