Sa ne avem ca fratii !
Cain catre Abel , scurta
vreme dupa facerea lumii
Asadar
, sa ne avem ca fratii ! Sa ne avem ca fratii buni , ca fratii vitregi , ca
fratii dupa mama , ca fratii dupa tata ? Sa ne avem ca fratii gemeni ?
Studiind
putin problema , vedem ca sint multe moduri de a ne avea ca fratii : prima
observatie este ca , daca hotarim sa ne avem ca fratii , inseamna ca de fapt nu sintem frati , ci doar niste
straini , care hotarim ca ar fi cazul sa ne intelegem foarte bine ! Si daca
hotarim acum sa ne intelegem foarte bine , inseamna ca pina in acest moment …
nu prea ne-am inteles : ba , chiar nu ne-am inteles deloc ; ba poate chiar
ne-am dusmanit si ne-am facut rau unul altuia ! Dar gata , am hotarit , de
astazi ne avem ca fratii , orice o insemna asta !
Incredibil
ce mult pot spune citeva vorbe daca stai sa le intrebi !
Iar
daca fratii in discutie sint foarte aproape unul de altul , vorbele astea sint
chiar ciudate ! Insa , daca afli ca fratii sint despartiti de un riu , incepi
sa te luminezi : oare , locuitorii celor doua maluri ale Prutului or fi frati ?
Ca
sa ne lamurim , sa facem putina istorie . Teritoriul cunoscut unora ca
Republica Moldova si altora ca Basarabia ,
cuprins in mare intre riurile Prut si Nistru si in sud de Marea Neagra , a fost o parte componenta a
principatului Moldovei . Aici a intarit sau a ridicat Stefan Voda cetati , a
numit portari si alti dregatori : urmasii lui au facut la fel , insa soarta
potrivnica asezind Tarile Romane intr-un punct fierbinte , incet incet si-au pierdut
puterea de a rezista vecinilor tot mai puternici . Adica , daca Stefan Voda
putea tine piept Craiului Matias al Ungariei si se putea supara pe Ioan Albert
al Poloniei luind Pocutia pentru neplata datoriei externe , urmasul sau Petru
Rares inca se mai putea amesteca in certurile dinastice ale Sfintului Imperiu !
Insa pe tron nu au urcat mereu domni puternici , ori curajosi : Turcia Otomana , ca putere suzerana , avea interesul unor domni prea plecati si slabi , nicidecum unii belicosi . Asa a ajuns sa domneasca un Lapusneanu ( da , cel cu sculatul si popitul ) care pentru a-si dovedi supunerea si a-si pastra domnia a darimat cetatile Moldovei ! Din acel moment ,tara n-a mai insemnat mare lucru
: si dupa cum spune si poetul :
Insa pe tron nu au urcat mereu domni puternici , ori curajosi : Turcia Otomana , ca putere suzerana , avea interesul unor domni prea plecati si slabi , nicidecum unii belicosi . Asa a ajuns sa domneasca un Lapusneanu ( da , cel cu sculatul si popitul ) care pentru a-si dovedi supunerea si a-si pastra domnia a darimat cetatile Moldovei ! Din acel moment ,
“ Vara cind plecau la bai ,
Domnii mesteri in batai ,
Isi luau drumul incotrova
Totdeauna prin Moldova “
Cred
ca era in Moldova o veselie , de nu mai
puteau bietii razesi !
Intr-adevar , nenumarate razboaie s-au purtat pe teritoriul principatelor , unele exclusiv aici , de credeai ca cele doua tarisoare sint doar teren de instructie .
Dar sa revenim la fratia noastra … Prima data cind a dat Rusia cu nasul de Moldova , a fost , culmea , la invitatia unui domn pamintean : increzindu-se in prietenia tarului Petru , Dimitrie Cantemir a chemat lupul sa-l ajute la paza oilor .
Desi suna ciudat , din fericire , in 1711 , lupta de la Stanilesti ( pe Prut ) a fost cistigata de turci : astfel Cantemir s-a facut carturar , tarul Petru s-a facut din ce in ce mai mare , turcii si-au primit haraciul , iar moldovenii au lipsit o suta de ani de la cursul de limba rusa .
Intr-adevar , nenumarate razboaie s-au purtat pe teritoriul principatelor , unele exclusiv aici , de credeai ca cele doua tarisoare sint doar teren de instructie .
Dar sa revenim la fratia noastra … Prima data cind a dat Rusia cu nasul de Moldova , a fost , culmea , la invitatia unui domn pamintean : increzindu-se in prietenia tarului Petru , Dimitrie Cantemir a chemat lupul sa-l ajute la paza oilor .
Desi suna ciudat , din fericire , in 1711 , lupta de la Stanilesti ( pe Prut ) a fost cistigata de turci : astfel Cantemir s-a facut carturar , tarul Petru s-a facut din ce in ce mai mare , turcii si-au primit haraciul , iar moldovenii au lipsit o suta de ani de la cursul de limba rusa .
Dupa
inca o suta de ani ( de fapt 99 ) , un nou razboi ruso – turc se incheie in
graba mare : Napoleon ataca Rusia , iar Turcia in marea ei clarviziune si bunatate , ca sa
scape de griji , cedeaza Rusiei ceea ce nu-i apartinea , adica Basarabia (
Bugeacul – judetele Cahul , Ismail si Bolgrad sint deja o alta poveste ) .
Rusia trece la administrarea teritoriului asa cum a facut si in alte parti :
interzicerea limbii romane si fortarea pierderii identitatii nationale ; se
gasesc boieri moldoveni ce intra in slujba tarului .
Lucrurile
se complica putin odata cu infringerea din razboiul Crimeei , marile puteri
obligind Rusia sa retrocedeze Moldovei Bugeacul , pierzind astfel imperiul rusesc
iesirea la gurile Dunarii .
Povestea
continua cu ceea ce noi numim Razboiul de independenta iar Rusia , un oarecare
razboi ruso – turc : ei bine , Principatele Unite , accepta sa intre in razboi
de partea Rusiei pe vorbe ! Desi
exista o intelegere intre cele doua tari , cum ca teritoriul Principatelor este
inalienabil , desi au avut nevoie de ajutorul unei armate proaspat formate si
slab echipate dar plina de entuziasm , desi , desi , desi , odata incheiat
razboiul , Marea Rusie si-a amintit cit e de mare ; si de tare ; si de
pravoslavnica ; si de slava ! Si bineinteles , pe principiul “ eu vreau egalitate
, dar nu pentru catei “ , a inceput sa faca altfel jocurile decit convenisera
inainte de razboi !
In
primul rind , armata “ aliata “ a uitat sa plece acasa : in schimb , pentru ca
tot nu-i poftise nimeni sa ramina , s-au purtat mai rau decit intr-o tara
dusmana si ocupata ! Ne putem explica acum , ce a vrut sa spuna poetul :
“ ………
Din Hotin
si pân la Mare
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
…………..”
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
…………..”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu