Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 30 septembrie 2015

Un munte

   Este cantitatea calitate?


   Am avut nevoie de o informație de cultură generală.
   Pur și simplu am uitat ceva și am vrut să-mi reamintesc.
   Dar nu am avut chef să cotrobăi prin bibliotecă și să recitesc căutând zeci de pagini, drept care am apelat la (normal!) Google.
   Am apelat și ... am găsit!
   Am găsit?
   Da, am găsit, dar nu ceea ce căutam! Adică, am vrut să-mi reamintesc (nu vă ascund, în urma unei discuții amicale dar contradictorii) amănunte despre Hippodromul din Bizanthyon: ce am găsit, m-a uluit! Impresia generală este aceea că singura explicație a existenței acestui nume este numărul mare de hoteluri, hosteluri, apartamente ori alte nebunii purtând acest nume! Nimic despre spina, nimic despre kathisma, nimic despre curse, aproape nimic despre cele patru culori concurente! Ba, să nu vă mint, am găsit ceva legat de un fapt senzațional, anume de revolta Nika din 532! Ori, dacă doriți, puteți citi în mai multe locuri despre motivul construirii Sfintei Sofii, ca urmare a distrugerii celei vechi în timpul revoltei mai sus pomenite!
   Și cam atât ...
   Poți găsi la nevoie, pe paginile unor agenții de turism (!!!) descrieri oarecum exacte ale conținutului actual al pieței ce ocupă parțial locul vechiului hipodrom constantinopolitan!
   La atât să se reducă educația modernă?
   Asta înseamnă învățământul de astăzi?
   O căutare în engleză te sufocă cu rezultatele găsite ... una în română te îndrumă spre hoteluri și rețete de slăbit!

   Ce am vrut să spun cu acest exemplu?
   Simplu de tot, am vrut să spun că atunci când vorbim despre cultură ne doare!
   Ne doare rău!
   Nu mai avem loc de salam și minune, ne hâțâim din buric și scoatem sunete obscene care doar în mintea noastră înseamnă orientul, ne-am făcut un ideal din grătare, dar nu știm să dăm bună ziua!

   Ω

   Internetul românesc este un gigant, este un ocean, este un munte!
   Din păcate, unul de gunoie!
   Așadar, este cantitatea cu orice preț o formă de calitate?

marți, 29 septembrie 2015

Un sport pentru brute ...

  
   ... jucat de gentlemen-i!


   O problemă de atitudine?

   Ca un vechi iubitor al jocului de rugby, mă uit cu plăcere și mult interes la actualul campionat mondial: jocul, cu toate că unii l-ar crede îmbătrânit și osificat, a fost modernizat pe negândite, fiind adus în modernitate printr-o nouă abordare, una care încurajează ofensiva și spectacolul! S-au dus vremurile când puteai bate Franța numai cu lovituri de pedeapsă și drop goal-uri, s-au dus vremurile când un bun transformeur îți asigura victoria: s-au dus vremurile când un eseu era trei puncte și nu merita să joci la mână pentru că nu-ți aducea câștig mai mare decât cel cu loviturile de pedeapsă ... ce timpuri, parcă nici n-au fost!
   Pe de altă parte, jocul a devenit mult mai fizic decât era înainte de a deveni oficial profesionist, astfel încât mă tem că marile echipe de altă dată astăzi n-ar rezista o jumătate din meci!
   Ce vremuri!
   Ce timpuri
   Iată (pentru cine are un strop de răbdare) câteva fragmente dintr-un film închinat lui Jacques Fouroux, unul dintre cei mai mari demi de mêlée din câți mi-a fost dat să văd: se mai poate juca astăzi așa? Nu cred ...
   Vremurile acelea au apus, jocul a fost modernizat, el nu mai este rezervat medicilor și arhitecților, nici piloților de vânătoare care se confruntau cu o mână de mineri solizi, ci a devenit apanajul atleților, al specialiștilor, al PROFESIONIȘTILOR!
   Să fie mai bine?
   Să fie mai rău?
   Ca mai întotdeauna, ultraspecializarea face și bine dar și rău, în cazul rugby-ului îndepărtând de joc intelectualii și transformându-l din sportul gentlemen-ilor în cel al (de multe ori) brutelor: eu nu-mi amintesc ca pe vremuri să fi văzut jucători cu capul ras, iar pauza dura doar cinci minute și, indiferent de starea vremii, echipele stăteau pe teren ... Ce vremuri, ce ciudățenii de vremuri erau atunci când jucătorii campioni mondiali au fost premiați cu câte ... 50 de lire sterline! Îmi este dor de un Johnny Wilkinson, ori de un Jonah Lomu: vreau să văd câte ouverturi de astăzi mai fac ce făcea englezul acela de 1,78 metri și 80 de kg!

   Dar, să spunem că asta este evoluția, că și rugby-ul plătește tribut nevoii de sânge și de violență manifestată de publicul din ce în ce mai plictisit de transmisiile TV și InterNet despre orice și că nu putem alege, că și acest sport a fost forțat să „crească” de la romantismul amatorilor la calculele profesioniștilor: să ne mulțumim dar cu ce primim!

   Ω

   Anglia - Țara Galilor a arătat ca un meci din alte vremuri, a arătat ca un adevărat joc de rugby, a adus pe teren tot ce înseamnă spiritul acestui minunat joc, astfel încât la final nici nu m-a interesat scorul: spectacolul a fost încântător!

   I-am văzut însă și pe ai noștri ... un lot subțirel, împănat cu ceva străini de pripas și cu un antrenor care se amuză la gafele propriilor jucători ... atitudinea niciunuia dintre cei enumerați nu are legătură cu spiritul jocului! Înțeleg că baza de selecție este redusă, dar să fie în așa hal încât Surugiu și Calafeteanu să reprezinte vârful acestei generații de demi de mêlée? Că despre demi d'ouverture, nici măcar nu m-am dumirit cine ocupă postul ăsta!
   Într-o echipă în care mijlocașii sunt lipsiți de imaginație, obrăznicie și tupeu, chiar de răutate sportivă pot spune, nu merge nimic! Iar atitudinea lor este de deja învinși: păcat că-i deranjăm pe cei mari! Ei nu știu cum ne umplem noi de sânge când ne batem în „campionatul” României, ei știu să joace rugby ... noi să ne păruim!
   P.S. Știți de ce nu am scris „antrenor străin”? Pentru că arată atitudinea unui autohton ... probabil că ne ia și ăsta banii degeaba!

 

luni, 28 septembrie 2015

De ocnă și de poterași?

   „Dragă liviule” se va ține de cuvânt?


   Numitul dragnea liviu, ne-a promis solemn demisia din toate funcțiile publice și de partid în cazul în care va fi condamnat: nu s-a ținut de cuvânt, pe motiv că sentința de un an cu suspendare nu este definitivă!
   Astăzi, se judecă apelul în dosarul referendumului: dacă sentința va rămâne aceeași (sau va crește!) ce va face domnia sa?
   Va candida în continuare la șefia PSD?
   Îl va sfida în continuare pe tatăl neocomunismului românesc transmițâmdu-i că el personal „nu l-a cunoscut pe ceaușescu”?

   Orice se va întâmpla, PSD-ul prin alegerea lui dragnea ÎN ORICE FUNCȚIE ELIGIBILĂ demonstrează încrederea în justiție și respectarea principiilor statului de drept!

   Ω

   La mai mare!

vineri, 18 septembrie 2015

De ale muntelui

   Piatra Mare

   Am fost în ultimul sfârșit de săptămână în Piatra Mare: mulți știm drumul, mai ales că este atât de aproape de Brașov.
   Toate bune și frumoase, muntele este în continuare încântător, dar ... dar nu înțeleg niște mărunțișuri!
   Intrarea se face din DN 1 pe la Dâmbul Morii: deși în profunzime au apărut mulțime de pensiuni și altele asemenea, clădirea în sine (chiar Dâmbul Morii), cu toate că se vede de pe drum, cu toate că este prima de care dai cu ochii, este lăsată într-o mizerabilă și înfiorătoare paragină! Geamurile sunt scoase și construcția este așteptată să se prăbușească! Mare păcat, mai ales că administrativ locul ține de municipiul Săcele care-i colea, peste deal: probabil că domnul primar Nistor Radu are treabă cu țiganii care rad pădurea și de care se pare că nici poliția nu se apropie!
   În sfârșit ... am luat-o pe drumul familial și am început să urcăm. Ai de mers pe un urcuș constant dar cu o pantă domoală preț de vreo două trei ceasuri până ajungi la cabana Pitra Mare. Cabana veche, a fost distrusă de un incendiu ca mai toate cabanele de pe munții pentru care există oarece pretenții de proprietate, numai că aceasta a fost refăcută de o asociație montană particulară, de un grup de entuziaști și, deși mai mică decât cea veche, odată ajuns la peste 1600 de metri altitudine ai unde te odihni și unde bea un ceai!
   La coborâre am luat-o pe drumul ce trece prin Prăpastia Ursului! Doamne Doamne ce locuri, ce nebunie, ce minune ... deși coborârea nu este dificilă și nici lungă, spectacolul face toți banii, fiind transportați în circa o oră prin pădurea din „Blair witch project” și pe la poalele unor pereți de escaladă, dar și pe cursul unui râu ce poate curge furios! Pe traseu nu prea întâlnești suflete de om, majoritatea lor preferând să se oprească jos, la Șapte Scări.
   Spre surpriza noastră (am recunoscut că n-am mai fost în zonă de câțiva ani) valea Șapte Scări este străbătută de un frumos traseu de tiroliană! Fără a fi montată la înălțimi amețitoare, instalația se întinde totuși pe vreo doi kilometri care pot fi străbătuți din cablu în cablu: interesant și bine venit este și faptul că cineva s-a gândit și la cei mici, realizând special pentru ei o mini tiroliană, o jucărie ce va deschide multora gustul pentru altfel de distracții decât manelele, micii și berea care se găsesc în cantități industriale până-n marginea DN 1!
   La total general, au fost cam cinci șase ore de dat din picioare, de transpirat copios și chiar de gâfâit din loc în loc: pentru un traseu atât de accesibil și aflat la numai 160 de kilometri de casă, oferă suficient încât să merite ieșirea!

   Ω

   O notă bună pentru zona Șapte Scări: deși duduia de vizitatori, locul era foarte curat!
   Neașteptat de curat!
   Bravo pentru Salvamont-ului Săcele, cel care din câte știm se ocupă de curățenia zonei!

miercuri, 16 septembrie 2015

Chiar așa?

   Pare greu de crezut


   Se aud tot felul de lucruri interesante despre chirurgul bucureștenilor, pe numele său oprescu sorin!
   Pare a fi ceva de domeniul SF-ului!
   Pare imposibil!

   Se spune printre altele că dom` doctor ar fi implicat în niște spitale din capitală, se spune că ar avea o clinică la Viena, se spune (dar cred că este o exagerare!) că a pretins și primit chiar și două treimi din profitul unor lucrări, se spune că și-a adus și fiul și fratele în afacerile bănoase ale săracului București!

   După ce asculți toate enormitățile astea, înțelegi ce copil nevinovat a fost Băse cu parcările atribuie firmei Dali, ce papagal a fost Videanu cu rahatul ăla de pasaj de la Pieptănari-Belu și o mână de borduri schimbate sau sistemul de semaforizare inteligentă pentru care a plătit firmei UTI până la ultimul bănuț și pe care noi nu-l vedem!

   Ce, ceilalți au fost pungași? Au fost niște găinari care s-au mulțumit pare-se cu ce-a picat!
   sprescu oorin în schimb a dus afacerile pe noi culmi de succes: dacă cineva îmi zice că un om care pe holurile procuraturii îi spune unui complice
banii au fost marcați, nu declarăm nimic!
este curat, atunci mă crede tâmpit, ceea ce nu este cazul!

   În mod sigur presa este alimentată pe surse cu știri toxice (flagrantul nu a  fost flagrant, arestarea s-a făcut după ce a primit bani nu de la un denunțător ci de la un mituitor, nu avea toți banii la el ci îi împărțise deja, etc, etc), dar dacă numai o zecime din ce se spune este adevărat, atunci merită ani buni și mulți de pușcărie atât el cât și frățiorul, fiul amator de câini vagabonzi, dar și ceilalți acoliți (de la șofer la directori)!

   Ω

   Vivat CONFISCAREA EXTINSĂ!
   Am o nedumerire însă:
unde mama dracului au ascuns
stadionul furat?

luni, 14 septembrie 2015

Să ne bucurăm când lipsesc zeii!

   Și La Vuelta s-a sfârșit ...

   Și nu doar că s-a sfârșit, dar s-a sfârșit fără marii favoriți: fie că unii nu au participat (Contador), fie că alții au abandonat (Chris Vroome), Turul Spaniei a rămas pe mâna oamenilor normali!
   Ei bine, tocmai din această cauză am avut spectacol, tocmai din această cauză s-a luptat, tocmai din această cauză după mai mult de 60 de ore de biciclit și două mii de kilometri de pedalat s-au putut face clasamente în care locurile unu și doi să fie separate de una sau trei secunde!
   Paradoxal, tocmai lipsa corifeilor a permis spectacolul în Turul Spaniei!
   Este de reflectat ...

   Ω

   Am văzut-o pe Halep jucând și mi s-a întărit părerea că nu are fizic de tenis de câmp ci mai curând de tenis de masă! Privind-o, am înțeles că și la alte sporturi ar trebui introduse categoriile de greutate ...

   P.S.1 Atunci când comentatorii noștri de ciclism vor reuși să se controleze și să vorbească despre „două zeci și UNA” de etape în loc de stadionisticul „două zeci și UNU” (este doar un exemplu alături de sevia, castia și mult prea multe altele), vom considera că ajută la educarea maselor și pe alt plan decât cu citirea informațiilor de pe net: atunci când ... fiindcă până atunci ...  
   P.S.2 Frumos atacul lui Aru, bravo lui Dumoulin pentru efort: sper să nu se repete povestea cu lance armstrong ...

vineri, 11 septembrie 2015

Cine a câștigat?

   Statul Islamic - doar o fațadă?



   În mod clar, chiar dacă domnul Juncker nu vede, migrația musulmană are un cu totul alt scop decât fuga de ISIS: grupurile de proaspeți huni, tătari și ce mai doriți dumneavoastră, nu s-au oprit în primul stat sigur (eventual Turcia) musulman (eventual Turcia) și aflat la cea mai mică distanță (eventual Turcia) ci se zbat „să-și împlinească visul” de a ajunge în Germania!
   Trebuiește notat că atâta timp cât autoritățile europene nu încearcă să stopeze fluxul, el va continua până ce pe bătrânul continent lucrurile vor deveni imposibile: dintr-o dată, oricine sosește aici are drepturi (?), neagă autoritatea națională sau locală și cere vehement să fie lăsat dincolo de orice frontiere fără nici un control!
   În mod clar, factorul declanșator al acestei deplasări umane încă nemaiîntâlnite din vremea mongolilor, este statul islamic, iar dacă privim lucrurile cu atenție, observăm că SI nu i-a gonit pe oameni de la casele lor dar a fost bau-baul de serviciu. Așadar, Europa - de fapt NATO - ar trebui să rezolve probelemele sursei migrației și apoi să stopeze și să inverseze cursa spre bătrâna lume civilizată europeană!

   Ω

   Lucrul acesta este clar și dacă vestul Europei nu face nimic, ne vom trezi cotropiți de sute de mii și milioane de musulmani care vor fi sinceri în dorința lor de a trăi din ajutoare sociale, de a i se închina lui Allah și de a ne cere să strângem gunoaiele aruncate de ei în urmă: asta este clar!
   Nu-mi este clar altceva: cine este în spatele
STATULUI ISLAMIC?

marți, 8 septembrie 2015

De off & de inimă blue

   Sunteți nebuni?


   Se aud voci, care din ce în ce mai insistent acordă o atenție nemeritată cuantumului pedepselor pentru luare (dare?) de mită! Acești indivizi, inculți și dușmani ai intelectualității românești, consideră că persoanele mituite și/sau mituinde nu stau suficient la mititica, că dumnealor nu ispășesc păcatul hoției și cu atât mai puțin al trufiei!
   Din păcate, greșesc dumnealor, vocile care cer mai mult de parcă ar fi un primar cu stiloul pregătit deasupra unei autorizații de construcție într-un parc bucureștean! Greșesc grav, pentru că dacă ar fi obligați la o penitență mai îndelungată, mândrii noștri nevinovați nu ar mai avea chemarea de  a scrie, iar noi, sărmanii, am rămâne fără plăcerea secretă și rușinată de a le citi doinele de jale, de cătănie și de ocnă! Pentru că, sinceri să fim cu noi și cu dumneavoastră, recunoaștem că așa efervescență literară cum se află în pușcăriile românești de astăzi, nici la Junimea lui Maiorescu și nici în Flacăra lui Păunescu nu s-au aflat!
   Este?
   Este!
   Păi alianțele încuscriale în evul mediu al județului Covurlui văr cu Trei scaune și cumnat cu Vlașca și Teleormanul tocmai se găsește la a treia republicare la Paris, la  a doua la New York, iar Amazon o scoate pentru Kindle!
   Să mai vorbim și de celelalte best-seller-uri scrise în ocnă?
   De minunile intelectuale explodate în liniștea celulelor?
   De bogăția de experiențe de viață împărtășite subtil și discret de marii oameni ai culturii românești?
   Mai este nevoie să vă amintesc faptul că cei ce descarcă ILEGAL (și fără a plăti drepturi de autor) Valorificarea energetică a biomasei” și „Biodieselul - motorina ecologică”,  operele de căpătâi ale lui niculae ioan, au blocat serverele celor ce țin Golful Piratului?
   NU MAI ESTE CAZUL!

   Ω

   Îmi cer iertare cititori dumneavoastră, dar recitindu-mi textul, datu-mi-a-mi seama că slobozi de ar fi, timp de scris n-ar mai găsi!
   Și atunci, de ce să pierdem frumusețe de perle și de dovezi de înțelepciune?
   Ar fi păcat să omorâm din fașă acest eminent curent literar al ocnei și manelei!
   Așadar ...
ȚINEȚI-I FRAȚILOR CÂT MAI MULT!
LUAȚIL-E TOT CE-AU FURAT PLUS DOBÂNDĂ,
ÎNCHIDEȚI-I ȘI ARUNCAȚI CHEIA!
DAR DAȚI-LE HÂRTIE!
ȘI CERNEALĂ!

P.S. Mai bine nu le mai dați nimic de scris, să nu se apuce da falsuri:
PLAGIATURI!
SAU ALTELE ...

luni, 7 septembrie 2015

Nu mă duce capul!

   Noi unități de măsură?


   Nu mă interesează foarte mult cine a furat!
   Nu mă interesează nici cum împărțeau banii!
   Nici de la cine au furat!
   Toate astea sunt lucruri știute!
   Adică ... adică aproape nimic nu se poate face fără o „atenție”, nici o aprobare nu vei obține tu, cetățean onest, în mod legal și normal, nici o primărie nu-ți va satisface nevoile dacă nu există și un alt interes decât cel cetățenesc!

   Așadar ... cine a furat? Administrația locală, după modelul celei centrale!
   Cum împărțeau banii? Cum se împart în spitale, între chirurgi și membrii echipei, până la infirmiere!
   De la cine? De la noi toți și nu numai prin șpăgi și mită, ci și prin circulația infernală, consumatoare de timp, combustibil, nervi și chiar vieți omenești!

   Să mai adăugăm că primăria capitalei a găsit de cuviință să aloce de patru ori mai mulți bani pentru morți decât pentru vii?  
   Să mai spunem că acum înțelegem de ce orașul PUTE a gunoi fermentat în zilele călduroase?
   Să ne gândim că s-au cheltuit bani frumoși pentru racordarea unui cartier de fițe la apă și canal în timp ce alte zone sunt în stadiul „ev mediu” din timpuri imemoriale?
   Să ne explicăm acum și de ce polițiile locale din București nu pot face nimic împotriva vagabonzilor și căutătorilor prin gunoaie?

   Am spus de multe ori că lucrurile în București ar merge mai bine numai și printr-o simplă reorganizare în haosul orașului, de exemplu prin crearea de stații comune RATB - Metrou, prin ajustarea stațiilor de metrou astfel încât ele să devină și pasaje pietonale, ori printr-o semaforizare decentă: nimic nu se poate face și acum înțelegem și de ce!
DINTR-UN LOC ORDONAT SE VEDE DE ÎNDATĂ CÂND LIPSEȘTE CEVA!
DINTR-O GRĂMADĂ FĂRĂ CAP ȘI FĂRĂ COADĂ, SE POATE FURA MULT ȘI BINE
PÂNĂ SE BAGĂ DE SEAMĂ!

   Înțelegem acum de ce pasajul Mihai Bravu a durat trei ani, timp în care sudul orașului a fost de-a dreptul calamitat!
   Înțelegem acum de ce pasajul de la Piața Presei a costat îngrozitor de mult și a fost și întârziat luni bune deși este construit
DOAR PE UN SINGUR SENS!
   Înțelegem acum de ce se execută lucrări inutile!
   Înțelegem acum de ce apar blocuri în parcuri!
   Înțelegem acum de ce mai întâi se construiește (șpaga pentru autorizație) și abia apoi se duc și utilitățile (șpăgi separate)!
   Înțelegem acum de ce absolut tot ce se construiește pe bani publici este de proastă calitate!

   Ω

   Altceva nu înțelegem și am vrea să ni se explice:
CÂTE PASAJE A ÎNGHIȚIT PRIMĂRIA CAPITALEI
ÎMPREUNĂ CU CELE ȘASE PRIMĂRII DE SECTOR?
CÂTE PARCĂRI ȘI CÂTE STRĂZI?
CÂTE ȘCOLI ȘI CÂTE SPITALE?
CÂTE AZILE ȘI ADĂPOSTURI?
CE SUPRAFEȚE DE SPAȚII VERZI AU DEFRIȘAT
ALEȘII NOȘTRI SPRE BINELE LOR ȘI SUFOCAREA NOASTRĂ?

   PENTRU CĂ, VEDEȚI DUMNEAVOASTRĂ, O TREIME DIN 300 DE MILIOANE DE € ÎNSEAMNĂ O SUTĂ DE MILIOANE, SUMĂ PE CARE PREA PUȚINI DINTRE NOI O ÎNȚELEG, AȘA CĂ, VĂ RUGĂM, NOUĂ SĂ NE SPUNEȚI CA LA PROȘTI:
AU FURAT UN PASAJ DE LA PIAȚA SUDULUI, UNUL DE LA PIAȚA PRESEI, ȘAPTE STAȚII DE METROU, O PARCARE CENTRALĂ, UN PASAJ LA UNIVERSITATE, PASAJUL DE LA BELLU (PE ĂSTA PARE-SE L-AR FI CIORDIT VIDEANU!), ETC, ETC!
ABIA ATUNCI OM ÎNȚELEGE ȘI NOI, CONTRIBUABILII, CÂT DE MULT NE-AU PĂGUBIT ...
aleșii noștri!

vineri, 4 septembrie 2015

Viktoria bunului simț!

   Europa sub dictatură!


   Am citit niște declarații; după ce le-am citit, în loc să-l înjur necondiționat pe cel ce le-a făcut, am încercat să-l înțeleg și să-i înțeleg motivele (chiar dacă personajul îmi este antipatic!); și în final, i-am dat dreptate.
   Iată despre ce este vorba:
„Problema imigranților nu este una europeană, este o problemă germană. Nimeni nu vrea să rămână în Ungaria, nici în Slovacia, Polonia sau Estonia. Toți vor să ajungă în Germania, iar treaba noastră este să-i înregistrăm"
„Vă rog să nu veniți (se adresează imigranților) ... . Este riscant să veniți. Nu vă putem garanta că veți fi acceptați”
„Am venit aici să-l informez pe președinte (șeful PE, Martin Schulz - n.r.) că Ungaria a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a respecta legea. Tocmai am creat în Parlamentul Ungar un nou set de reglementări, vom instala o barieră și toate acestea la un loc pot oferi o nouă situație în Ungaria și în Europa începând cu data de 15 septembrie. Avem doar o săptămână la dispoziție pentru a ne pregăti"
„Nu-i o chestiune de strategie. Avem niște reguli foarte clare, iar Austria și Germania au spus clar că nimeni nu poate pleca fără să fie înregistrat. Nu este o strategie, pur și simplu respectăm legea”
„Europa nu trece acum printr-o criză a refugiaților, pentru că cei mai mulți dintre imigranții ilegali nu sunt refugiați (...) Unii sunt
într-adevăr refugiați, dar mulți alții nu fug de război și persecuții, ci au pornit către Europa în speranța că vor găsi un trai mai bun”
„Dacă liderii europeni vor continua să transmită mesajul că țările lor sunt pregătite să primească pe toată lumea, va veni momentul când zeci de milioane vor sosi la granițele Europei, lucru ce ar putea să însemne sfârșitul Europei"
„Există un număr tot mai mare de imigranți care nu provin din zone de război și sursa acestora este nelimitată"
„Cred că avem dreptul să decidem că nu vrem un mare număr de musulmani în țara noastră ... pentru că nu ne plac consecințele acestei prezențe”.

   Dacă recapitulăm și concentrăm spusele de mai sus, constatăm că respectivul personaj ne transmite următoarele:
a - unii lideri europeni fac o politică antieuropeană imposibil de înțeles
b - puhoiul de oameni nu este format doar din refugiați (Persoane care s-au retras undeva sau la cineva spre a se adăposti, spre a găsi sprijin sau ocrotire în fața unei primejdii - DEX) ci în special din imigranți în căutarea unei vieți economice mai bune
c - problema este a țărilor în care aceștia vor să ajungă, țările cotropite pe traseu fiind victime colaterale nevinovate
d - legea europeană (dar și națională) prevede explicit obligativitatea înregistrării tuturor persoanelor care tranzitează spațiul european
e - ungurii și Ungaria nu vor și nici nu pot fi obligați să accepte să trăiască împreună cu comunități musulmane mari (credem că mari înseamnă mai mult de doi, dar asta-i altă poveste!)
f - atenționează asupra faptului că o politică laxă va duce la un val imposibil de oprit de imigranți ilegali, la o nouă invadare a lumii civilizate de către noi neamuri migratoare
g - dacă nu se iau măsuri de stopare a imigrației clandestine și (ca un gest de mărinimie) de rezolvare a problemelor chiar la sursă, de Europa se poate alege praful și pulberea
h - nici acolo nu-l doare de părerile militanților pentru așa zisele drepturi ale omului atunci când acestea interferează și încalcă drepturile și bunăstarea națiunii maghiare!

   Ei bine, declarațiile aparțin lui Orban Viktor, primul ministru al Ungariei și, țin în mod special să vă atrag atenția, este primul oficial european care iese din turmă! Bravo lui pentru sentimentul de independență și securitate pe care îl dă ungurilor! Bravo lui pentru curajul de a se opune imbecilității unor conducători amețiți de politica vorbelor goale.
   Indiferent ce se va întâmpla, indiferent în ce mod îl „vor pune cu botul pe labe”, indiferent cum vor cuminți europenii Ungaria, 
BRAVO LUI!
 
   Ω

   Cine-i va despăgubi pe agricultorii peste ale căror ogoare au trecut lăcustele umane?
   Cine va despăgubi societățile de transport ale căror bunuri au fost vandalizate?
   Cine va despăgubi comunitățile șocate, murdărite, jefuite de „bieții refugiați”?
   Uniunea Europeană?
   Din banii uniunii?
   Adică din impozitele noastre? 
   De ce vasele cu refugiați nu sunt oprite îndată ce au ieșit din propriile ape teritoriale și trimise în portul de origine?
   De ce nu se intervine hotărât împotriva răului la sursă?
   De ce?
   Este clar că noi nu știm, este clar că nici Ungaria nu știe, dar măcar ei se pregătesc să se apere și să-și apere stilul de viață: nu știu dacă este bun sau rău, dar este al lor și lor le place!
BRAVO LOR!

 

Catalogul imaginar

   Și educația imaginară


   Privesc și ascult și încerc să înțeleg o știre: în sectorul trei al capitalei, se va introduce din această toamnă un catalog digital, un document ținut la zi de către profesori, unul în care nu doar trec notele și absențele, ci chiar și păreri despre elevi!
   „Bună treabă!” - mi-am spus, gândindu-mă deja amuzat la ce explicații vor inventa amatorii de chiul și de neînvățare.
   Bună treabă ...
   Bună treabă? 
   Să ne mai gândim puțin ... adică aducerea copiilor la școală cu forța, să fie un lucru bun?
   Îi va deștepta sistemul acesta?
   Îi va face să învețe?
   Îi va transforma în elevi conștiincioși?
   Credeți dumneavoastră?
   Suntem atât de reduși mintal încât să ne închipuim că dacă cineva este prezent fizic într-o încăpere și gândurile-i sunt tot acolo?
   Așadar, să nu ne gândim să cerem modificarea SUBSTANȚIALĂ a învechitei programe școlare, să nu cerem un alt mod de predare, să nu cerem o altă pregătite pedagogică a învățătorilor și profesorilor, ci să-i aducem pe copii la școală cu arcanul și să continuăm să-i îndopăm cu lucruri utile în viață, adică cu anii de domnie ai lui Lăcustă Vodă sau cu formula apei calde ori cu integrale nedefinite și ecuația mișcării în fizica cuantică!
   Excepțională viziune!
   Nu schimbăm nimic din prostia de școală și de oameni care o compun, dar aducem subiectul cu forța la cursuri!!!
   Splendidă soluție, demnă de niște pedagogi de școală nouă!
   ELEVII VOR UMPLE CLASELE NUMAI ATUNCI CÂND CURSURILE
VOR FI CU ADEVĂRAT UTILE ȘI/SAU INTERESANTE
ȘI CÂND CADRELE DIDACTICE LE VOR IMPUNE RESPECT
PRIN ȚINUTĂ ȘI CUNOȘTINȚE!
NUMAI ATUNCI!

   Ω

   Am văzut niște exerciții de mesaj către părinți: erau scrise de o doamnă PROFESOR (și nu profesoară!), dacă nu mă înșel, director de școală!
   Ce spuneau zisele mesaje?
   Păi, spuneau cam așa:
astăzi elevul a fost insuficient pregătit ”.
   Să observăm că:
- mesajele sunt privite ca un mod de turnătorie (nimeni nu se gândește să spună și lucruri bune, ci, vor fi folosite numai pentru rupt urechi)
- mesajele sunt percepute nu ca un mijloc de comunicare ci ca unul de punere la colț
- mesajul școală, nu are nici un semn de punctuație și nu începe cu o MAJUSCULĂ!

HAI SĂ FIM SINCERI: CU TOT SISTEMUL LOR COERCITIVO PUNITIV, MĂ VA FACE PE MINE PROSTIA ASTA SĂ-MI RESPECT PROFESORII TURNĂTORI?
SAU AGRAMAȚI? 
SUNT CONVINS CĂ NU!
 

miercuri, 2 septembrie 2015

Orașul parfumat

   Este cald ...


   ... este foarte cald ...
   ... este insuportabil de cald ...
   ... iar într-un oraș supra aglomerat cum este Bucureștiul, într-un oraș în care spațiile verzi au ajuns să fie vândute pe oricât (numai să aducă un ceva profit), într-un oraș în care deplasarea pe bicicletă este o aventură pe proprie răspundere iar cu mașina una cumplit de costisitoare ca timp și resurse, într-un asemenea oraș deci, a apărut și ceva ce întregește sumbrul tablou: pentru că nimeni nu încheie contracte între particular și stat în mod cinstit, nu s-a ținut cont de eventualele calamități atunci când administratorii de bloc au fost înghiontiți părintește pentru a alege compania de salubritate „care trebuie”, așa că, vrem nu vrem, când în parc sub umbra copacilor seculari (până-i vor tăia și pe ăștia!) sunt cel puțin 35 de grade Celsius iar pe asfalt în plin soare avem peste 50 de grade, bunul, permanentul și nedespărțitul nostru gunoi este ridicat cu aceeași ritmicitate ca în octombrie sau martie!
   Și pute!
   Vrem nu vrem, a început să pută!
   Prin cartierele dormitor, a început să se simtă o miasmă îngrozitoare de împuțiciune stătută, de gunoi fermentat, de primari în așteptarea alegerilor!
  
   Este un fenomen îngrijorător și pare a nu afecta pe niciunul dintre aleșii locali ce nu mai fac nimic acum, trăgându-și sufletul și
adunându-și resursele pentru anul ce vine, de alegeri!
 
   Ω

   Oare o molimă i-ar ajuta să-și miște c...le puturoase din birouri?
   Că poate tocmai alea put ...

marți, 1 septembrie 2015

Nu credeam să trăiesc ...

   ... s-o văd și pe asta!


   În criza refugiaților, devenită o marotă a celor născuți apărători ai drepturilor omului, Franța isterizată de câteva mii de țigani așa ziși români, bate obrazul Ungariei est europene și sălbatice care încearcă prin mijloace proprii să oprească neo exodul biblic!
   Nu-mi vine să cred, dar deși de regulă Ungaria nu-mi dă motive de satisfacție, pot spune că acum țara asta chiar își vede interesul: și nu numai pe al ei, ci și al întregului occident „civilizat”!
   În mod greu de crezut, statele occidentale care sunt ținta migrației, nu iau măsuri pentru oprirea ei, ci, chiar o încurajează! Este cel puțin curios faptul că pentru o mână de români și bulgari care au ajuns acolo (în marea lor majoritate) cu gândul la muncă occidentul a fost la un pas să suspende acordul de liberă circulație în cadrul UE (deși românii și bulgarii sunt cetățeni UE!), iar în situația dată, când respectivele state se umplu de sute de mii - pentru început - de mâini întinse, de rușinea activiștilor drepturilor omului, nu mai spune nimeni nici pâs!
   Așteptăm momentul în care imigranții își vor pierde simpatia de care se bucură acum când își bagă copiii în fața aparatelor foto, iar autoritățile vor începe să inventarieze și să contabilizeze pagubele: care nu sunt mici, sunt uriașe!
   Vom vedea ...
   Abia atunci, vor începe să se întrebe CE VASE i-au trecut Mediterana pe noi israeliți, cine i-a adus până-n buza apelor teritoriale naționale ale unor țări și de ce exodul nu a fost oprit de la punctul lui de start!
   Abia atunci vor întreba și vor înțelege că politica UE de a lăsa fiecărui membru libertate absolută este păguboasă!
   Abia atunci vor vedea că sistemul conducerii descentralizate nu se potrivește chiar în orice domeniu și că în unele direcții chiar este necesară coordonarea și respectarea unor legi și proceduri comune!

   Ω

   Însă, atunci, va fi prea târziu!
   Pentru că cei ce astăzi se ascund în spatele femeilor și copiilor și par a fugi de statul islamic, vor cere ajutoare sociale, vor cere moschei, vor cere învățământ în arabă, vor cere drepturi pe care în lumea de unde vin astăzi nu le-au avut și nu le-ar avea neam de neamul lor!  
   Și atunci?
   Și atunci occidentul, pentru a avea liniște, le va da ceea ce cer, dar luând resurse de acolo de unde pot: din estul european, cel care oricum a devenit o piață de desfacere!
Selamün aleyküm
   Să ne ferească Dumnezeul nostru ca aceste hoarde să calce și pământul românesc, pentru că atunci programele de știri ale RDS RCS care astăzi plâng cu lacrimi de crocodil soarta migratorilor, nu vor avea suficienți reporteri de teren pentru a raporta prăpădul făcut de lăcuste în trecerea lor demnă de un ev mediu timpuriu!
Wa-Alaikum-Salaam