Modelul islandeziot sau lanțul sfântului Anton

   Vă amintiți?


   Vă amintiți câte articole au apărut pe tema pașnicei revoluții islandeze?
   Vă mai amintiți câte postări au fost redirecționate către toți cunoscuții încercând să provoace o mișcare similară în România ponto-băsistă?
   Vă mai amintiți cum devenise la un moment dat povestea asta ceva de genul lanțului sfântului Anton? Sau Andrei sau Petru sau ... sau ... sau ...
   Vă mai amintiți?
   Dar voi prieteni ai mei care-mi făcuseră-ți capul „bau” cu revoluția islandeziotă, vă mai amintiți?
   Pentru cazul foarte probabil că acum nu-și mai amintește nimeni slăvile în care era ridicat micul dar bravul popor islandez, iată pentru aducerea aminte ceva de împrospătat memoria aici și aici și aici și (copy/paste cum merge conținutul la români) aici!

   Atunci când am lăsat de înțeles că în politică numai naivii mai intră dacă nu simt că au sânge de hienă, am fost blamat spunându-mi-se de la obraz că exagerez! Bine, nu chiar așa a fost limbajul ci puțin mai ... tare, dar asta dorea să spună și a spus!
   Așadar, cum este cu poporul islandez și cu revoluția-i pașnică?
   Pe cine a adus la putere?
   De cine se lasă condus?
   Vă spun eu, că am căpătat curaj: de un SON oarecare, son asemănător până la identitate cu ESCU al românilor, de un „fiul lui” la fel de curat ca și „eștii” noștri care au fost la fel de hiene indiferent de ce escu, eanu, nta, ase sau mai știu eu ce le zdrăngăne în coadă! Da, chiar și iță merge ...

   Așadar, ce s-a ales din revoluția exemplu?
   Ce s-a ales din milioanele de manifeste „Andreiste” scrise din fericire digital și nu la propriu, pe hârtie?

   Ω

   Ce să se aleagă ... praful, ca de obicei, așa cum se întâmplă cu toate utopiile în care îi place omului cu mai puțină ... să creadă!
   Ce să spun?
   Păcat! Ar fi fost frumos ... dar nu în lumea asta plină de hiene!
   Unde e iluziile mele ... care le-am avut ...

   În Islanda?
   Când totul este o asemenea panama?