Greu de priceput?

   Un lucru simplu nu poate fi înțeles de guvernările românești, fie ele pesediste sau nu:

ÎN ROMÂNIA, NU SALARIILE SUNT MICI 

CI PREȚURILE SUNT MARI!

   Oricât ar mări veniturile un guvern, ele vor fi imediat „recoltate” de către comercianți! O analiză atentă și la îndemâna oricărei persoane de bun simț, poate găsi motivele pentru care la unele produse avem prețuri mai mari decât în occident! Prețuri mai mari dar calitate mult mai slabă: ori, cum ar spune vorbitorii noștri de la TV, mai „puțin calitative”!

   Așadar, care este lanțul nedorit de evenimente care duce la creșterea artificială a prețurilor?
   În primul rând, băncile și sistemul de creditare: creditele în România sunt cu mult mai scumpe decât în occident, grevate de tot felul de comisioane și analize, de dobândă legată de ROBOR (o imbecilitate inutilă de altfel, ROBOR-ul ne afectând creditul decât dacă asta se dorește cu tot dinadinsul)! Așadar, dacă eu iau credit scump, va trebui să-l returnez cu mai mulți bani pe care-i scot de la cel ce-mi cumpără marfa: pe acest lanț, invariabil se ajunge la consumatorul final, adică la cetățeanul care deși pare, nu este deloc protejat în fața hoților cu gulere albe!
   Vine apoi la rând impotența instituțiilor statului de a-și face treaba: cum mai toate autoritățile de reglementare au devenit niște sinecuri în care dorm politic timp de patru ani clienții partidului aflat la putere, puținii care știu despre ce este vorba ori se îneacă în marea de prostie a colegilor ori „cad la pace” cu cei a căror activitate trebuie s-o reglementeze și s-o controleze! Un bun exemplu este „coșul zilnic”, acel minim necesar pentru a trăi decent în România: atențiune, cuvântul decent este cheia aici! 
   De ce?
   Pentru că patru oameni pot trăi decent cu 2600 de lei pe lună după mintea numiților politic de guvernarea pesede și 6700 este suma MINIMĂ rezultată din calculele independente! Vă întrebați din ce rezultă diferența cu raport de 2,5 la 1? Răspunsul vine din nou ușor și simplu, vine adică din înțelegerea autorităților statului cu băncile: discuția care a dus la publicarea sumei de circa 2600 lei nu era legată direct de nivelul de trai al românilor ci, într-un context foarte restrâns, de posibilitatea unor familii sau persoane de a-și declara falimentul! Ori, una este să aibă o familie venituri de 8000 lei pe lună și să poată trăi cu 2600 (banca îi va putea lua 8000-2600=5400 lei) și alta să aibă nevoie de 6700 (8000-6700=1300)! Așadar suntem scoși la mezat, așadar autoritățile pe care tot noi le plătim din greu ca să ne apere de hoțiile negustorilor ne înșală, așadar NOI ÎI PLĂTIM CA SĂ NE FURE! Poate sună dur, dar ăsta-i adevărul!
   În al treilea rând și deloc de neglijat, vine modul în care este evaluată în România munca și, apoi, cum sunt evaluate produsele: extrem de rar salariile sunt exprimate în altceva decât în lei, dar produsele, în totalitatea lor, sunt evaluate în € și încasate în lei! Are loc o convertire a valorii obiectului din lei în € și invers de mai multe ori, astfel încât la sfârșit consumatorul final plătește toate hoțiile!
   Ar mai fi acțiunile administrative ale diferitelor guverne, ultimele dintre ele fiind și cele mai revoltătoare: guvernul muncitorilor și țăranilor, guvernul săracilor și amărâților, guvernul pesede adică, a luat modelul grecesc și dă funcționarilor din sistemul bugetar bani de hrană, bani de haine, bani de vacanță, încât dacă lucrezi într-un birou de rahat la stat poți câștiga lejer, comod și fără să faci ceva, cel puțin 14 salarii pe an - în timpul ăsta, minerii din Oltenia sunt nevoiți să intre în grevă pentru că pe ei, de când s-a găsit o altă masă de manevră electorală, partidul celor mulți și oropsiți i-a uitat!

HALAL DREPTATE pesedistă! 

   Ce se poate face?
   Chiar așa, se mai poate face ceva?

   Ω

   Probabil că nu se poate repara nimic dacă nu se interzice numirea politică sub nivelul de secretar de stat: dar cine este nebunul să pună în practică așa ceva și să pună prostovanii să dea examen?