Așa cum numai autoritățile plătite să știe nu știu, mai nou în România a apărut o nouă ocupație, total nereglementată și practicată cu sălbăticie, anume „dezvoltator imobiliar”! Ar trebui să tragem nițel de ițele afacerilor imobiliare ca să ne lămurim că pe acești spălători de bani îi plătim de fapt din propriile noastre buzunare și că păcăliți nu sunt doar cumpărătorii ci noi toți, plătitorii de taxe și impozite în România! Îmi este absolut clar că nu toți sunt spălători de bani, că nu toți sunt țepari, că nu toți sunt hoți proaspăt trecuți de la trening la costum, nu toți dar prea mulți! Iată deci, cum stă treaba, care-i mecanismul, cine câștigă și cine pierdem, pardon, pierde ...
Sistemul așadar,
funcționează astfel: un primar are la dispoziție teren arabil și fără valoare
dar are și șefi ierarhici și nevastă și copii și, cine știe, poate și vreo
amantă! Și toți cer! Bineînțeles că și inima primarului cere, așa că ... așa că
intră în scenă omul de afaceri numit „dezvoltator imobiliar”! Cu acordul și
complicitatea primarului, terenul trece pe nimic la dezvoltator: terenul arabil
are un preț derizoriu în România. Singura obligație a primarului este ca
terenul să fie tangent la un drum oarecare, de regulă comunal. Apoi, cu aceeași
complicitate terenul devine brusc intravilan fiind scos din circuitul agricol.
Urmează ca de acum încolo primarul să nu mai facă nimic: este principala lui
sarcină de serviciu – și nici nu va mai face!
Dezvoltatorul trage o
linie pe teren, perpendiculară sau aproape pe drumul tangent terenului, o
acoperă cu pietriș și material provenit din demolări și o botează pe ea, pe
linie, stradă. Apoi, stânga dreapta proaspăt botezatei străzi care nici uliță
de țară nu este în realitate, se începe construcția de vile. Vă rog să nu
uitați că în România nimeni, dar absolut nimeni nu mai stă la casă, tot omul
stă ... la vilă! Și vă mai rog să notați și că nimeni nu mai stă ÎN casă sau
vilă ci LA vilă ... Respectivele construcții, făcute după proiecte fără
părinți, ștampilate de experți de multe ori decedați sau inexistenți, încep să
se ridice puțin câte puțin: li se trage curent electric dar nu li se trage
canalizare și nici apă curentă iar internetul și-l va instala fiecare
proprietar de vilă de pe unde va putea. Clienții, mulți dintre ei lipsiți de
bunul simț elementar al omului care are banii sunt ademeniți cu desene
frumoase, care au vegetație, au locuri de joacă ... vezi să nu! În câmp, apare
o stradă, de o parte și de alta a pământului nenorocit și botezat stradă se
înșiruie căsuțe triste, prost gândite, prost executate, flămânde după alte
materiale decât cele mai ieftine de pe piață: maidanul ăsta este vara un
generator de praf iar iarna o mare de noroi ... și nimeni nu vede! Lipsa
canalizării transformă puțurile în ornamente inutilizabile: fosele septice
ajung să infesteze pânza freatică și apa nu mai este bună nici pentru
agricultură! Gazele nu sunt trase și nici nu vor fi ...
A propos: de blocuri cu
fosă septică ați auzit? Dacă nu știți de ele, vă spun eu că sunt în Chiajna,
prelungirea cartierului bucureștean Militari!
Dar să continuăm ...
noii proprietari se simt importanți: sunt nu numai proprietarii caselor în care
locuiesc ci chiar și al mizeriei numită „stradă”, pe care își rup zilnic
mașinile și picioarele! O fi bine? Poate lor le place, dar administrarea și
întreținerea unui drum nu este un lucru ieftin, așa că aici se vede din nou
istețimea primarului: strada aceea pe care stai dumneata, de fapt nu este a
primăriei, îți aparține, deci te vei ocupa singur singurel de asfaltare, de
reparare, de trasare, de deszăpezire, etc, etc! La fel va fi și cu apa și cu
canalizarea! La fel va fi și cu gazele! Dezvoltatorul? După ce ți-a luat banii
nu mai răspunde la telefon și după un timp renunți să-l mai suni: pentru
fiecare zonă în care construiește are probabil un alt număr de telefon! Primăria?
Dar nu ai nici un contract cu primăria, nu este în nici un fel responsabilă,
descurcă-te!
Ce să faci?
Să te deștepți?
Să înțelegi că dacă
mireasa-i prea frumoasă pentru un ginere atât de urât este sigur deja borțoasă?
Așadar, rețeaua este
până acum compusă din primărie, dezvoltator și fraier. Mai lipsește cineva din
ecuație: finanțatorul! Aici intervine statul, care prin programul prima sau
noua casă nu face altceva decât să deturneze bani publici spre buzunarele
tuturor celor de mai sus, bani plătiți în primă fază de noi toți prin buget și
de cumpărătorul cinstit păcălit de rețeaua oneroasă și frauduloasă
primar-dezvoltator-bancă, cel care va plăti o viață moftul de a sta „LA VILĂ”!
Știu că sună ciudat dar,
pentru că nu mă credeți, vă recomand un drum scurt până la un asemenea muzeu al
ororilor numite pompos VILE: în Tărtășești, pe sensul spre București, la numai
(auzi, numai!) 1,4 km de drumul național, mergând pe drumul comunal 152, vei
găsi CARTIERUL BUNĂ ZIUA! Cartierul „Bună ziua” respectă întocmai toate cele
scrise mai sus! Faceți vă rog un drum până acolo, faceți un drum și fiți
raționali atunci când veți răspunde următoarei întrebări: este adevărat că în
fiecare secundă se naște câte un fraier iar problema este doar să-l găsești?
Aceleași minuni se pot vedea și prin zone cu
mult mai mari pretenții: în Pipera, în Otopeni, în Snagov, locuri în care
lăcomia i-a făcut pe noii oameni de afaceri să traseze străzi pe care nu va
intra în veci o ambulanță! Mașina de pompieri nu are nici o șansă să pătrundă!
Cunosc oameni care stau în Otopeni și care nu pot uda nici grădina cu apa din
puț dar care sunt mândri nevoie mare de locul în care stau!
Practic marile orașe ale
României, prin sistemul descris mai sus, s-au înconjurat de bidonvilles cu
pretenții de cartiere de lux și parfum pestilențial de mahala balcanică.
Și totul, dar absolut
totul se întâmplă cu girul statului, cel care intervenind pe piață cu programul
prima casă nu face altceva decât să dicteze prețul: de la circa 40.000 € acum
câțiva ani a sărit totul la 60.000 € că asta era suma asigurată de stat, pentru
ca acum chiar să mai crească!
Cine trebuia să
controleze piața aceasta explozivă a imobiliarelor? Mai exact, trebuia s-o
controleze cineva? Pentru că acum este clar o junglă ...
Dacă ne-am lămurit pe scurt
cum stă treaba cu păcălitul clientului, cu plătitul de la stat (adică de la
noi) și cu îmbogățitul peste măsură al unor funcționari și afaceriști oneroși,
să ne lămurim și cine își dă girul pentru ca asemenea situații să existe.
Financiar, multele
organisme ale statului ar trebui să verifice de unde au avut investitorii
aceștia bani să ridice prima casă sau primul bloc: după culoare, tare mi-e
teamă că mulți bănuți sunt produși de fetițele de prin Spania! Și chiar dacă nu
este așa, lucru pe care eu unul chiar îl doresc, nu ar fi interesant să afle și
statul care nu este în stare să strângă nici TVA-ul și se împrumută de la
bănci, cum au apărut în câțiva ani mii de milionari în € care construiesc orașe
peste orașe în noua Românie?
Constructiv, treaba este
mai simplă, pentru că există inspectoratul de stat în construcții, o instituție
care este „ ... organul tehnic de specialitate al administrației
publice centrale, care se organizează și funcționează ca instituție publică cu
personalitate juridică ... finanțată integral de la bugetul de stat ...”
Ce face acest
inspectorat? Simplu:
„ ... este organul tehnic specializat care exercită
controlul de stat cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în
domeniile:
a) calitatea în construcții;
b) amenajarea teritoriului și
urbanismul;
c) autorizarea executării
lucrărilor de construcții;
d) supravegherea pieței
produselor pentru construcții;
e) avizarea, în condițiile legii,
a documentațiilor tehnico-economice pentru investițiile finanțate din fonduri
publice.”
Ce face mai exact instituția aceasta?
Păi ... „I.S.C. exercită controlul de stat cu
privire la respectarea dispozițiilor legale în domeniile sale de competență la
toți factorii implicați în conceperea, realizarea și exploatarea
construcțiilor, precum și în postutilizarea construcțiilor din unitățile
sectorului public, mixt și privat.” Vă rog să fiți atenți la cuvintele
magice:„exercită controlul de stat la toți factorii implicați” și își bagă
nasul în „sectorul public, mixt, privat”, adică ar trebui să-și bage nasul
peste tot pe unde se construiește, inclusiv în autorizațiile date de primarii
din jurul marilor orașe, cu toptanul! Ați auzit dumneavoastră de asemenea
inepție, ați auzit dumneavoastră de vreun control măcar de fațadă, ați auzit
dumneavoastră de documentații respinse și autorizații anulate pentru că se
urmărea ridicarea de construcții neconforme cu normele actuale din România? Ați
auzit dumneavoastră ISC să oprească vreun oneros dezvoltator de la a construi
cartiere întregi de blocuri cu fosă septică și fără apă curentă? Ați auzit să
controleze vreodată munca dirigintelui de șantier? Nu, nu ați auzit și nici nu
veți auzi!
În concluzie,
cineva mare la nivel de stat are interesul ca treaba să meargă mai departe așa,
cineva (persoană fizică, juridică, partid politic) suge de ani de zile din
această sursă bani negri pentru zile și mai negre! Cineva numește politic
oameni în posturi care cer pregătire de specialitate și treaba merge mai
departe pe bază de sinecură.
Ω
Ei bine da,
cineva închide ochii și cască buzunarele, în vreme ce românii, dintr-un orgoliu
prostesc și greu de explicat, se îndatorează pe generații pentru o casă fără
debarale, fără cămară, fără aerisiri, făcută din materiale proaste și foarte
proaste cu muncitori proști și foarte proști care nu au fost capabili să
culeagă nici căpșuni în Italia! Tineretul român este păcălit, este păcălit și
furat: în timp ce în occidentul spre care tindem proprietatea este rară și
oamenii nu au nici o reținere să stea o viață cu chirie, la noi tinerii sunt
încurajați să se îndatoreze pe viață, să-și lege o bilă enormă de picioare pentru
a-și cumpăra o casă! O CASĂ! Nimeni nu îi încurajează să pornească o afacere cu
acești bani, nimeni nu-i ajută să fie pe picioarele lor, nimeni nu se gândește
că acești bani ar putea ajuta la deschiderea de firme, la început mici, care să
ducă la concurență pe piață, la scăderea prețurilor, la o clasă socială nouă și
solidă, pe picioarele ei, una care să trăiască din propria muncă fără să mai
întindă mâna la stat! Nu, nu se face așa ceva, nu gândim așa, îi ajutăm să se
îndatoreze toată viața lor pentru lucruri proaste pe care le plătesc greu cu
credite cu dobânzi mârșav de mari, îmbogățind investitori hoți și rețele
întregi de profitori lacomi! Staul nu face un bine tinerilor, le face un rău
incomensurabil, rău care ar putea fi reparat numai prin creditarea celor ce
sunt doritori de a începe afaceri și stoparea aruncării banului public direct
în buzunarele rețelelor mai sus descrise: prin continuarea acestui sistem de
creditare, generații întregi de îndatorați în loc să se emancipeze vor deveni
generații întregi de slugi care vor crede că stau ... LA VILĂ! Așa crede un om,
de pe stradă ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu