VIVE L'EMPEREUR !

   5 , 5 , 5 , 1821

   Probabil că cei mai mulți dintre dumneavoastră au înțeles ce înseamnă înșiruirea de mai sus ! Pentru puținii (dacă or fi) care din neatenție nu și-au dat seama , explicăm noi :

ora cinci , ziua de cinci , luna a cincea a anului 1821
 

a fost momentul în care trecea în neființă , poveste și istorie Tunsu' , ori Caporalu' , adică umilul corsican Napoleone Buonaparte , devenit prin propriile-i puteri stăpîn al lumii civilizate a epocii lui ;

Împăratul francezilor

 

 

 

Napoleon Bonaparte !

 

 

   Ridicat numai și numai datorită inteligenței și puterii de muncă ieșite din comun , beneficiar al haosului revoluției franceze , militar de geniu , politician de geniu , legiuitor de geniu , administrator de geniu , scriitor de geniu și chiar inventator de geniu , ne-a lăsat o mulțime de realizări și de întrebări !

   A reușit să reinventeze arta militară prin reorganizarea armatei în corpuri de sine stătătoare și manevrarea lor ca mini-armate complete !

   A dat Parisului și Franței trotuare și monumente faimoase și astăzi !

   A lăsat moștenire umanității un cod de legi ce mai reprezintă și acum baza multor constituții din lume !

   A pus accent pe EDUCAȚIE organizînd coerent învățămîntul (primar , gimnazial , liceeal și superior) !

   A sprijinit consistent arta , științele , cultura , a înființat Academia Franceză (savanții și actorii au fost întotdeauna la mare cinste pe lîngă N , fie că se numeau Talma sau Laplace) !

   A avut la picioare toate femeile lumii lui dar n-a iubit decît de două ori în viață și , chiar dacă dușmanii au vrut să-l prezinte ca pe un afemeiat și un depravat , documentele arată altceva !

   A dus în schimb Franța , umila , nesigura , săraca și jefuita Franță de după 1790 în fruntea puterilor epocii !

   Cum a reușit el acest lucru în doar patru ani de consulat , poate fi privit ca un mister ori ca ceva foarte simplu : doar răspunsul l-a dat singur cînd a spus că nu trebuie să cheltuiești prostește banul public (știa costurile din tot teritoriul pe care-l stăpînea și-și certa subalternii cînd cheltuiau prea mult pentru unele lucrări publice - acum 200 de ani) ! Stăpînul lumii civilizate de atunci își dădea izmenele la cîrpit și-și trimitea cizmele la reparat : atunci cînd a apărut cu o altă manta (cenușie) trupele au reacționat cu uimire ( "s-a înțolit camaradul") - pe cea veche o purtase cam 10 ani !

   Credem sau nu , acest corsican parvenit , cu fizicul lui comun , lipsit de relații , lipsit de farmec , capabil de multe ori de un comportament brutal cu persoanele ce nu-i plăceau , ei bine acest nimeni fără viitor i-a cerut mîndrei Franțe fiii pentru a-i sacrifica pe întinsul Europei : și Franța i-a dat !

   A cerut supunere și Franța (revoluționară prin excelență) s-a supus !

   A cerut eforturi supraomenești și Franța le-a făcut !

   A cerut Franței să suporte mai mult de zece ani de războaie continue împotriva celor mai puternice state ale vremii și Franța a suportat !

   Și ce a dat în schimb ? Putem spune că nimic , că de visul lui nebunesc de a cuceri Egiptul sau Anglia sau Rusia s-a ales praful , că după aventurierul N Franța a rămas slăbită , că a fost înfrîntă și cucerită , că Parisul tocmai din cauza aceasta are cîrciumioare numite BISTRO (de la bîstro - repede în rusă - așa cum cereau cazacii să fie serviți , fără să mai descalece) !

   Așa să fie oare ? În afara moștenirii intelectuale lăsată Franței și lumii , acest modest stăpîn absolut a lăsat o ... poveste ! O poveste minunată și , de fapt imposibilă , o poveste pe care nici un romancier de geniu nu a îndrăznit să o imagineze , considerînd-o probabil prea ... poveste !

   Într-adevăr , vulturul a zburat din turlă în turlă pînă la Paris , umbrind pentru o vreme cu aripile sale largi o lume !

   Cu siguranță , în vremea lui nu s-a trăit bine , ba chiar s-a trăit mizerabil (vezi numai cărțile de muncă) , în Franța și în toată Europa : dar oamenii simpli l-au iubit ca pe o amantă iar armata l-a adorat ca pe un zeu , crezîndu-l capabil de minuni doar prin simpla prezență (în campania din Franța - 1813 1814 - au fost trupe franceze care au atacat și înfrînt un inamic de cîteva ori mai numeros pornind la luptă cu strigătul VIVE L'EMPEREUR , deși împăratul nu era de față , știind însă că prezența lui demoraliza dușmanii) !

   După Waterloo a fost exilat pe o insulă din sudul Atlanticului , unde și-a și găsit sfîrșitul dupa circa șase ani : indiferent de toate teoriile exprimate în legătură cu moartea Împăratului , noi credem că a murit ... de inimă rea !

   Înmormîntat inițial pe Sfînta Elena , a fost adus 19 ani mai tîrziu în Franța pentru a fi depus la loc de cinste sub Domul Invalizilor !

 



    Și din nou , neașteptat , Franța s-a simțit puternică : fiul adoptat , căpcăunul , parvenitul , corsicanul , s-a întors pentru totdeauna "în mijlocul poporului pe care l-a(m) iubit ..." și a fost primit ca pe vremea cînd băga lumea în sperieți ! Se spune că procesiunea a fost urmărită de peste un milion de oameni (în Parisul anului 1840 !) , dar nu știm de este adevărat : ce știm însă cu siguranță din relatări contemporane , este faptul că foștii lui soldați , luptătorii republicii la Marengo , ai imperiului la Austerlitz dar și ai sutei de zile la Waterloo , și-au curățat batrînele și glorioasele uniforme , făcînd pentru ultima oară (pe un frig năpraznic) bivuac întru liniștea și apărarea CAMARADULUI iubit ! Ei , fantomele Marii Armate și spiritul comandantului ce a visat și chiar a schimbat lumea : pentru totdeauna !

RIP

 

   Ω

 

   O singură întrebare mă bîntuie : dacă a fost greu și rău (și a fost) în epocă , de ce l-au iubit atît de mult ?

   Doar spargerea tiparelor vremii nu reprezintă un motiv suficient ca membrii Vechii Gărzi să-și radă mustățile ca să-i facă din ele pernă Vulturașului !

   Ce a dat oamenilor Împăratul și ceilalți nu ?

 

   Poate măreție ; și mai ales GLORIE ?