Tot despre Oscar
„Ucigașul plătit”, un roman al lui Graham Green mi-a revenit în minte după mulți, mulți ani: o carte bună, pe care am s-o recitesc ... poate și „Omul nostru din Havana” ... dar ce anume mi-a trezit aceste amintiri? Ei bine, titlul unui film a avut acest efect, anume „Sicario”, unul dintre pretendentele la (cel puțin) un Oscar anul acesta!
Ei bine, filmul acesta, dur până la extrem, spune o poveste plauzibilă și cutremurătoare, spune povestea veșnică a săracului pornit să câștige bani mulți și repede prin orice căi și mijloace (droguri, de data asta) în paralel cu aceeași veșnică poveste a omului legii care încearcă să-l împiedice!
Povestea, veche de când lumea, spusă și răs-spusă, privită din toate unghiurile posibile, analizată și disecată, tocată și servită sub toate formele imaginabile și inimaginabile n-ar mai putea aduce nimic nou: cel puțin așa credeam eu până în momentul în care am văzut „Sicario”!
Filmul, dur și puternic, vine cu o inovație motivațională și explicativă, introducând în povestea cea veche un element de noutate (nu absolută, dar aproape), pe chiar titlul filmului îl spune: asta nu schimbă dramatic acțiunea, dar permite autorilor s-o spună altfel!
Iar dacă pentru Tarantino pac-pac-ul a devenit subiectul filmului, pentru Sheridan&Villeneuve nu este altceva decât un instrument necesar, instrument care, culmea, deși folosit (am spune) în exces, nu este chiar supărător!
Ω
Un film bun, poate o idee prea dur dar un film care merită văzut: eterna poveste bine contra rău, este lăsată fără declararea unui învingător clar, ba chiar putem înțelege că în viața reală toată lumea pierde!
De pus pe gânduri ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu