Să dăm un leu?
Pentru ce?
Pentru cine?
De ce?
Cu mulți mulți ani în urmă, pe vremea când românilor nu le era încă foarte clar ce înseamnă să fii român, un grup de inimoși și naivi entuziaști s-a hotărât să ridice întru propășirea culturală a neamului, un edificiu capabil de a găzdui concerte și conferințe „pentru popor și, repet, pentru popor” după cum le definea Constantin Esarcu. Atunci, în acei ani de început de neam și țară, oameni fără școală de management și nici de marketing au lansat cea mai faimoasă formulă de cerșit bani din toată istoria cerșetorilor, au reușit să producă un „slogan” rămas în memoria publică peste veacuri:
Credeți ori nu, unii au cedat terenul (pe vremea aceea destul de excentric și de periferic!!!), alții au înghițit în sec și au donat lucrări începute (fundațiile unui manej ce ar fi trebuit să se afle în acel loc, fundații începute, au dictat forma circulară a Ateneului), iar alții, cei mulți, au dat fiecare cât a putut pentru un bun ce se înscria în necesitățile tinerei națiuni!
Banii adunați prin isteața „cerșetorie” nu au fost suficienți, drept care a mai contribuit (substanțial) și vodă Carol I, a făcut-o și guvernul prin ministerul „instrucțiunii publice”, așa că, pe negândite, clădirea a fost gata într-un timp de numai doi ani (cu mult mai puțin decât durează astăzi asfaltarea unui bulevard sau schimbarea unor borduri ...).
Paradoxal, peste ani, Ateneul bombardat în august `44 a fost refăcut tot cu o masivă contribuție publică, chiar dacă imediat după război lucrurile numai pe roze nu stăteau!
Așadar, așa se petreceau lucrurile acum circa 130 de ani, fără internet, fără televiziune, fără tehnologia informației!
Așadar, acum circa 130 de ani, dar și acum aproximativ 70 de ani, cuvintele unia dintre fondatorii Ateneului (C Esarcu)
„Cea mai imperioasă trebuință este a se lumina poporul”
însemna ceva!Așadar, oamenii simțeau că au pentru ce da, oamenii se uneau în jurul unui ideal, oamenii se adunau în jurul unei idei și o duceau la bun sfârșit: așadar, oamenii acestei țări, bogați sau săraci, se puteau constitui într-un grup cu un interes comun și puteau urmări acest țel până la atingerea LUI!
„De așa vremi se`nvredniciră cronicarii și rapsozii ...”
De ce oare?Nu ar trebui să se întrebe factorii de răspundere unde s-a greșit în educația și dezvoltarea cetățenilor acestei țări dacă ei nu sunt în stare să strângă prin subscripție publică 6,000,000/20,000,000 adică fabuloasa sumă medie de
0,3 €
sau
0,3 X 4,5 = 1,35 lei?
Un leu și un pic?Dați un leu pentru Brâncuși?
Chiar nu înțelege nimeni că actualul sistem politic, hoțesc și corupt, nu face decât să ne slăbească pe noi ca națiune în fața vecinilor?
Chiar nu pricepe nimeni că subscripția publică pentru „Cumințenia pământului” este un test, un extemporal pe care tocmai îl cădem fără drept de apel în fața istoriei?
Chiar nu vede cine trebuie că fragila națiune română se descompune în vechile provincii istorice și că înjuratul Sabin Gherman este posibil să fi avut dreptate?
Suntem probabil printre puținii cetățeni ai acestei lumi care ar renunța bucuros la limba maternă, la monedă, la orice formă de suveranitate și de identitate națională pentru oarece mărgele frumos lucitoare!
Așadar, cine ar trebui să tragă concluzii „interesante” din fiasco-ul numit „Cumințenia pământului”, le va trage?
Ω
Mă tem că unii deja au făcut-o și-și freacă mâinile satisfăcuți: planul lor de slăbire și anihilare a acestei țări, funcționează!
Am devenit sperietorile lumii, am devenit fabrica de curve, hoți și cerșetori, am devenit monștrii capabili să-și prostitueze propriile fiice, am devenit țiganii lumii civilizate!
Cui folosește?
Nouă nu!
FIIND ȘI AJUTAT DIN INTERIOR, PLANUL FUNCȚIONEAZĂ!
PERFECT!
P.S. Oamenii nu dau și nici nu vor da, spunându-și (pe bună dreptate) că bani ar fi suficienți pentru zeci de Cumințenii dacă ar fura mai puțin cutare ... și cutare ... și cutare ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu