Prematur?

   Lupta politică se „ascute” - faptul că sistemul electoral românesc permite câștigarea alegerilor cu nici 20% din totalul voturilor posibile își arată colții: nemulțumiții, cei care au greșit stând în casă, ies acum să-și spună părerea! Din păcate pentru România și viitorul ei, votul oficial contează, iar sloganurile scrise intenționat „în grabă” își păstrează doza de inteligență și de umor de multe ori negru, dar numai atât. Suntem în situația paradoxală în care cei ce n-au votat atunci ar vota acum, suntem în poziția măgarului lui Buridan, neștiind ce să alegem, votul din 11 decembrie sau opinia de acum a străzii!
   Dacă judecăm drept, ultimele alegeri au validat și oficializat un parlament, bun sau rău, am ales un parlament pentru următorii patru ani: cu secretare, cu coafeze, cu amante sau nepoate, cu analfabeți și mitocani, asemenea parlamentari a ales poporul, cu ăștia defilăm. Din păcate, dacă suntem sinceri cu noi, recunoaștem că poporul nici n-a avut de unde alege: au ales amantele unora în detrimentul amantelor celorlalți! Să fim serioși, clasa politică românească nu oferă alternative, nu îți dă posibilitatea să alegi, fiind toți o apă și-un pământ! Și, într-o astfel de situație, trebuie să cred că liberalii sau uniunea „salvați-ne pe noi” își vor da sufletul pentru interesul public, pentru români și binele lor:

câți parlamentari ai opoziției ați văzut la manifestațiile de duminică?

   Cu toate că n-au mișcat un deget, vor încerca probabil să confiște mișcarea populară și să aplice unul dintre principiile lui Murphy, acela care spune că dacă nu-i poți conduce trebuie să te așezi în fruntea lor!
   Așadar, punctul unu: mișcarea de protest este anti politică și contra politică! Mișcarea de protest este una pur populară, fără amestecul așa zișilor oameni politici și cu o singură ideologie:

HOȚII CU HOȚII ȘI CINSTIȚII CU CINSTIȚII!

   Iar punctul doi ne dă de înțeles că în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat, ciocnirea adevărată între cele două tipuri de putere trebuie să aibă loc: dacă psd-ul va învinge, în țara asta va fi legiferată hoția, minciuna va deveni lege și ne vom îndrepta cu toții spre o republică după model mexican; dacă însă curentul străzii și al președintelui va fi învingător, mă aștept ca psd-ul să-și pună cenușă în cap, să declame în cor (antic) „mea culpa” și să-l mazilească turcește și balcanic pe teleormăneanul care se crede puternic, pe cai mari, de neclintit și mai veșnic decât zisul nea nelu în fruntea partidului.

   [O paranteză: unii se întreabă de ce-i considerăm pe oarece politicieni analfabeți! Ei bine, este suficient să citiți postarea lui dragnea și puteți înțelege imediat: omul s-a întors din America unde a asistat la instalarea președintelui Americii - că țara America nu există (și oricare ar fi limbajul popular, un politician nu are voie să-l folosească decât eventual în cerc restrâns) și că instalarea este una și investirea alta (a instala = a pune pe cineva într-o funcție oarecare, a investi = împuternicire dată cuiva spre a exercita un drept, o autoritate, o atribuție, etc). Vă rog să notați că cele două noțiuni, deși la prima vedere identice, sunt subtil diferite, pentru că pot instala un șef de serviciu care să execute ordinele peimite și pot investi CU AUTORITATEA FUNCȚIEI un șef de stat care, în baza prerogativelor va lua niște hotărâri, etc, etc, etc! Dar, atunci când te-ai înconjurat de impotenți intelectuali - chiar posesori de titluri universitare - este firesc să nu pricepi unele subtilități lingvistico politice!]

   Așa cum spuneam cu puțin timp în urmă, se pare că exercițiul democratic se învață pe propria piele și niciodată din cărți: suntem prin clasa a doua a școlii libertății și democrației și mai avem mult până să absolvim în totalitate cursurile la care se învață că drepturile noastre aduc după ele și obligații, cursuri la care și clasa politică învață (sau i se bagă în cap cu forța) că nu poate face orice și că este bine să asculte vocea cetățeanului și nu urletele lui!

   Ω

   Ce se va întâmpla pe mai departe?
   Sunt convins că vor fi scântei, sunt convins că cele două tabere își vor da la gioale pe rupte, sunt convins că situația economică se va înrăutăți, sunt convins că într-un an sau doi nici nu ne vom mai aminti de numele actualului pseudo prim ministru (grindeanu, ștreanganu sau cum l-o chema), sunt convins că greii psd-ului îl vor mătura pe dragnea după ce-și vor face treaba cu el sau vor considera că le pune în pericol interesele (semnalul va fi dat de reapariția numelor importante în guvern), dar nu sunt convins că vom avea o adevărată variantă politică în actuala opoziție!
   Vi se pare prematură această previziune?
   Să avem dar răbdare ...