Ce a adus această schimbare?
Ce a adus bun, vreau să zic ...
Păi să vedem!
Dacă înainte vreme eram „tovarăș” cu forma familiară „tov” cu tot omul, astăzi am devenit domni! Dar domni, nu glumă, atât de domni, încât femeia de serviciu dacă nu este HOUSEKEEPER, atunci musai este DOAMNA DE SERVICI! Am ajuns în situația ridicolă în care chiar și hoții sunt niște domni: „un domn i-a luat portofelul”!
O fi bine?
O fi rău?
Înainte de revoluție erai oficial tovarăș și cetățean numai la starea civilă: inculpați erau câțiva, dar societatea noastră socialistă încerca prin educație să așa și pe dincolo!
Toate astea sunt în realitate neologisme care ne-au invadat mai tot timpul: să nu vă mirați dacă aflați că în secolul XIX unele voci se indignau la apariția atâtor cuvinte străine intrate cu forța în limba străbună! Și atunci au fost oameni supărați pentru cuvintele noi și care le păreau fără rost și fără înțeles pentru limba română!
Diferența constă în faptul că atunci importam cuvinte pentru lucruri inexistente până în acel moment, astăzi înlocuim cuvinte bine înrădăcinate cu englezisme fără rost și prost traduse!
Atunci se lua cu toptanul din franceză, astăzi din engleză.
Atunci se luau cuvinte care desemnau lucruri noi:
VEIÓZĂ, veioze, s. f. Lampă (mică) de noapte cu abajur. – Din fr. veilleuse.
ABAJUR sn [At: Ltr / Pl: -uri I E: fr abat-jour] Obiect de pânză, hârtie, sticlă etc. fixat la o lampă pentru a proteja ochii sau pentru a îndepărta fluxul luminos în direcția dorită.
PARDESÍU, pardesie, s. n. Obiect de îmbrăcăminte mai subțire decât paltonul, care se poartă, primăvara și toamna, peste îmbrăcămintea obișnuită. [Pl.și: pardesiuri] – Din fr. pardessus.
JUPÓN, jupoane, s. n. Fustă (de obicei cu volane și apretată) care se îmbracă pe sub rochie. – Din fr. jupon.
COMPÁS, compasuri, s. n. 1. Instrument de măsură și de trasare a cercurilor sau a arcelor de cerc, format din două brațe articulate, prevăzute la capete cu un vârf și cu un dispozitiv de desenat (creion, trăgător, cretă etc.). 2. (Rar) Busolă. ◊ Expr. (Fam.) A-și pierde compasul = a se încurca, a se zăpăci. – Din fr. compas
dar și
MERSÍ interj. (Franțuzism) Mulțumesc. – Din fr. merci!Atunci, dacă o să dacă o să vreți să băgați de seamă, exceptându-l pe MERSI, toate celelalte erau numele unor obiecte fără corespondent în română, obiecte care până atunci nu existaseră în acest spațiu!
Atunci dar și mai devreme am luat noi și borcanul de la bulgari și sarmaua de la turci și ceaiul de la ruși și vinclul de la nemți, la fel cum am rămas peste milenii cu găleata romanilor! Nu vă speriați, toate limbile sunt așa, împrumută unele de la altele cuvinte desemnând obiecte sau acțiuni pe care le descoperă mai târziu!
Asta atunci ...
Acum însă, după ani de tovi și cooperativizare și gostatizare și muncă voluntară și canalizare și brigadizare, a venit rândul englezei: așadar, dacă unele obiecte ne lipseau și engleza avându-le le botezase deja (PC, mouse, hard, soft, etc), deștepții noștri de modă nouă și-au spus că dacă vorbesc românește pot fi tratați de proști, așa că au început să aplice sau să performeze! Restul englezismelor intrate cu de-a sila în limba română în lipsa paznicului care doarme-n post - pe numele lui Academia Română - nu le mai înșir pentru că unu - sunt prea multe și doi - mi se face silă! Da, mi se face silă când văd copii de trei ani jucându-se cu Antman sub ochii încântați ai fericiților lor părinți care se bucură de dispariția lui Făt Frumos și a Ilenei lui! Aceiași copilași se numesc din ce în ce mai des Roberto și David și Sara și dracu` mai știe cum le-a venit părinților lor pe nume Maria și Vasile!
Este nebunesc faptul că în ziua de Crăciun este coadă la shaorma? Cu sau fără de toate?
Este normal că la Rm. Vâlcea au sărit mesenii la bătaie cu scaune pentru că nu ascultau ... MANELE?
Este normal că mai toți bărbații umblă rași în cap și îmbrăcați ca ultimii țigani sau cu barbă de trei zile indiferent cum le stă (câtorva le vine bine ... dar câtora)?
Este normal ca mamele și soțiile și fiicele nostre să folosească în mod curent în vorbire „băgami-aș”?
Este normală exprimarea „una din zece mame sunt minore” (proTV)?
Sau achiziți publice (același post)?
Să fie acest comportament și „stil” urmare a proastei educații făcute acasă?
Cu siguranță!
Dar pe prostovanul de acasă, cine l-a educat?
Prostovanii de părinți?
Cu siguranță!
Hai să nu ne mai ferim s-o spunem: în final, ajungem la educația școlară! Cu miniștri foarte bine educați politic dar cu lacune de exprimare, cu profesori și învățători analfabeți cu diplome și cu note de doi la titularizare, cu examene cumpărate și academii la Dorohoi nici nu putem fi mai sus de atât!
Se mai poate face ceva?
Mai există salvare?
Se mai poate schimba ideea generală că ideal pentru băiat este să fie fotbalist și fata curvă?
Ω
Mai putem face ceva?
DA: SĂ NE AMUZĂM!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu