Pentru că am vrut cartofi prăjiți iar cartofii au prețul dublu față de anul trecut, banala ceapă ajunsă la 6 lei a devenit articol de lux, varza la fel ... Să trecem atunci pe chestii mai exotice, facem un guacamole și gata, că un avocado costa 1,5 până la 2 lei: renunțăm, pentru că acum costă 4,99!
Mai bine să luăm oarece mezeluri! Nu merge nici aici, pentru că ceea ce se poate cumpăra cu preț rezonabil de la raft s-a scumpit nițel dar poate fi pus și în rezervorul mașinii, iar ce nu pare plin de E-uri și alte prostii, are preț de Halloween!
Lasă că în onoarea mândrului învățător putem mânca mai multă pâine! Nu merge, pentru că cea subvenționată nu pare a se fi întâlnit cu făina nici măcar accidental în timp ce cealaltă, adică pâinea normală, este deja un lux ajungând să depășească fără rușine putem spune 5 și chiar 6 lei pe kilogram! Vreau să spun pâinea obișnuită, botezată acum pompos „specialitate” și „specializată” cu oarece semințe în valoare de câțiva bani!
Trecem în cazul ăsta pe plăcerea românului, adică pe grătar!
Aici lucrurile stau bine, stau chiar foarte bine: de când cu pesta porcină, carnea comună s-a ieftinit suspect de mult, mulți concetățeni bătându-se pe spată și pulpă la promoție, adică pe carne cu un preț derizoriu! Respectiva carne, de multe ori de import, este într-adevăr ieftină, este din abundență și este un semnal de alarmă pentru producătorii locali care sigur nu fac față pe piața europeană, într-o concurență liberă și deschisă!
Iar cârnați mai ieftini decât orice kilogram de carne neprocesată nu am curaj să bag în gură!
Restul cărnii?
Păi restul cărnii, pasărea, vita, oaia, s-a scumpit de nu te mai apropii decât de puii „de gătit”, păsări din categoria lui Făt-Frumos, crescute într-o lună cât altele într-un an!
Vita pare a fi toată japoneză, deși este autohtonă și proastă.
Oaia, este o raritate, vândută scump la caserolă, cu pielițele ascunse dedesubt, hoțește.
Fructele de mare? Sunt cu cel puțin 50 % mai scumpe decât anul trecut!
Peștele? Exceptându-l pe cel comun și mărunt cum ar fi carasul sau alte specii autohtone lipsite de fapt de valoare în lumea pisciculturii,
s-a scumpit și el.
Untul? Preț cel puțin dublu într-un an!
Ouăle? La fel ca untul sau cartofii sau ...
Laptele și brânzeturile? la fel ...
Fructele și legumele? Parcă-s de aur!
Și orezul și fasolea și lintea și ... și ... și ... Toate au urmat pâș pâș modelul de mai sus și au devalizat buzunarul mândrului român, încântatului român de cei câțiva lei dați administrativ de guvern în plus la salariu sau pensie!
Același mândru român își spune că lucrurile nu vor putea sta mai rău de atât, pentru că (așa l-a învățat iliescu ion:„ca să fie bine, mai întâi trebuie să fie rău”) guvernul a plafonat prețul la gaze și electricitate! Da, dar numai la furnizori, nu și la transport, întreținere, etc, etc.
Notați vă rog că nu vorbim (pentru că nu vrem!) deloc despre combustibili, despre prețul lor real și despre cât câștigă din accize statul nostru iubitor!
Aici mă opresc: sunt deja indispus pentru câteva zile și asta pentru simplul motiv că nu pricep cu ce artimetică au lucrat cei care au ajuns la o inflație de circa 5 %!
Ω
Ce bine ar fi dacă în locul cifrelor absolute cu care suntem bombardați, instituțiile statului s-ar referi numai la
PUTEREA DE CUMPĂRARE!
Pentru că respectivul articol, puterea de cumpărare adică, s-a micșorat al dracului!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu