Ca să n-o lungim, trebuie să fim de acord cu toții că în sfârșit suntem egali! S-a produs marele eveniment, suntem cu toții EGALI! Din păcate aș spune eu, din fericire ar spune alții. De ce unii o consideră o fericire nu știu, de ce eu o consider o nefericire știu și vă spun pe scurt: știți când în școală premiantul clasei era întrebat și chiar răspundea la câte o întrebare pe care nici măcar nu o înțelegeam? Știți ... dar vă mai amintiți că în momentele alea îl înjurați în gând deși încă nu știați să înjurați așa cum trebuie? Vă amintiți? Cu siguranță ... vă amintiți și că vă doreați să fiți la fel ca el? Vă amintiți și asta ... dar ați pus mâna pe carte ca să fiți ca el? Nuuu, că el era tocilar și era rușine, nuuuu, că el nu mergea cu băieții să joace fotbal și nici nu fuma pe ascuns chiștoace, nuuu, nimeni niciodată nu și-a dorit să-l ajungă din urmă pe tocilar dar toți ne-am dorit ca tocilarul și premiantul să coboare la nivelul nostru care nouă ni se părea mai mult decât suficient!
Felicitări: s-a
întâmplat! Astăzi coafezele discută despre vaccinare și au și soluții, geamgiii
împart bugetul național, frizerii pot comanda oricând armate iar măturătorii au
pretenția de a primi un respect mai profund decât un academician ... De ce? De
ce am ajuns în această situație în care nimeni nu mai ascultă și toți știu?
Ați ghicit: pentru că
suntem egali dar, egalizarea s-a produs prin coborârea vârfurilor la nivelul
plebei și nu prin ridicarea acesteia, drept care elitele sunt din ce în ce mai
puține și mai izolate și așa le trebuie dacă acolo sunt premianții și tocilarii
de altă dată ... vă amintiți circul iscat de reclama în care apărea Mihail
Șora? Da, vă amintiți și este un bun exemplu ... Tot astăzi, orice precupeț din
piața mare face exegeza operelor lui Pleșu și critica literară a ultimului
roman al lui Cărtărescu! Lucrul în sine nu este rău ... dar când respectivul
precupeț este convins că dacă vorbim despre mai mulți oameni se scrie cu mai
mulți de i în coadă, atunci da, este o problemă!
De ce se întâmplă asta? Simplu:
omul este zoon politikon, adică o ființă nu atât politică ci, în special
socială, omul acesta social simte nevoia să arate că a parvenit material
cumpărându-și o troacă mare și neagră din Germania deși știe din start că este înșelat,
simte nevoia din nou să arate că dacă el este parvenit măcar are ceva în cap și
începe să pună țara la cale, trebuie neapărat să ne convingă de faptul că dacă
el este un parvenit măcar odraslele lui – de multe ori niște haimanale – nu vor
mai fi pentru că el le plătește școala și așa mai departe! Ei bine, acest
personaj hilar, acest zoon politikon care nu a auzit de Aristotel și nici dacă
ar vrea nu i-ar putea citi Politika pentru că suferă de analfabetism și
puturoșenie intelectuală, acest personaj așadar, este chemat să aleagă! Și pe
cine alege el? Simplu, el îi alege pe cei pe care-i înțelege cu adevărat: pe
cei ca el! Pe de altă parte, cei ca el dar o idee mai șmecheri, au înțeles că
în politica adresată maselor largi de „egali” nu ți se cere decât să promiți:
nu trebuie să știi să faci ceva, nu trebuie să poți să faci ceva, nu trebuie
niciodată să faci ceva! Totul este să promiți și, dacă se poate, să dai
egalilor obținuți prin scădere intelectuală ceva luminițe colorate: luminile de
sărbători din timpul lui firea sunt elocvente! Trebuie să înțelegem că nivelul
clasei politice, oricât ne-am plânge, reflectă evident nivelul populației care
generează această clasă politică!
Concluzia? Suntem agali, suntem deștepți, suntem gata să criticăm pe oricine și orice, suntem în imposibilitatea de a recunoaște superioritatea intelectuală a cuiva și punem fotbalul și luptele în cușcă deasupra școlii? Atunci, să ne și să vă fie de bine ...
Ω
Am ajuns prin lipsa
educației și prin inocularea ideii bolnăvicioase de egalitate în situația de a fi
conduși de cei aleși de oamenii care-l critică pe Cioran sau Pleșu fără să-i fi
citit, care se laudă cu Eliade fără să știe sigur pe ce post juca, de către cei
care sunt mândri de a fi concetățenii lui Brâncuși convinși că acesta încă
trăiește! Suntem ultimii la educație și vom fi pe ultimele locuri în Europa
atâta timp cât acest lucru nu se va schimba și noi toți nu vom înțelege care ne
este locul și nici nu ne vom vedea cu adevărat – așa cum spuneau bătrânii
noștri cei înțelepți care nu se doreau egali cu boierul – nu ne vom vedea deci,
lungul nasului!
Parlamentul ales acum nu
este nici mai bun, nici mai prost decât cele anterioare, poate fi doar mai rău
decât ele! De ce? Pentru că nivelul intelectual al popualației este dezastruos
de coborât și continuă să coboare iar ideea de egalitate a cucerit inimile
tuturor vânzătoarelor și paznicilor ori angajaților ADP!
Este bună agalitate
aceasta absolută și nu doar în fața legii?
Da, cu siguranță că da
dar ... dar ne va sta cât de curând în gât!
Așa se teme un om, de pe
stradă ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu