Ca două picături de „viz”

   Am văzut fără surprindere imagini din parlamentul maghiar ultraconservator: majoritatea a votat fără scrupule sau rețineri o lege de-a dreptul sclavagistă! Legea aceasta spune că angajatorul poate CERE angajatului să presteze până la 400 de ore de muncă suplimentare pe an, fiind obligat să-l plătească în maximum ... TREI ANI! Vi se pare puțin? Atunci să ne gândim că la o lună de lucru normală, de 160 de ore (presupun că în Ungaria europeană lucrurile nu stau declarativ mult diferit de ce-i la noi), 

400:160=2,5!

   Adică, angajatorul poate cere angajatului să muncească suplimentar 

DOAR DOUĂ LUNI ȘI JUMĂTATE ÎN PLUS, PE AN!

   Monstruos?
   Da, monstruos!
   
   Am văzut opoziția opunându-se fără succes!
   Am mai văzut oameni protestând în fața parlamentului!
   Am văzut jandarmii lor dând gaze lacrimogene „la tot cartierul”!
   Am văzut și m-a cutremurat asemănarea cu ce-am văzut la București: acum am înțeles confuzia cu „Hello Budapest”!

   Spun gurile rele că în spatele legii ar sta marii producători auto germani, care vor să stoarcă mai mult din industria devenită baza economiei maghiare: nu m-ar mira să fie adevărat și, dacă nu sunt siguri, îl pot întreba pe vâlcov darius - știe el sigur!

   Ω

   Ce se petrece acum la Budapesta s-a petrecut și se va mai petrece la București și Varșovia, asemănările dintre conducerile conservatoare sunt izbitoare!
   Vor reuși să destrame ideea europeană?
   Vor reuși să întoarcă istoria cu zeci de ani?
   Vor reuși să asmută din nou om contra om?
   Da, tov iliescu, se pare că vor reuși!