PRESS TITLE THEN PRESS PLAY
De mai mulți ani în vocabularul și mințile noastre a intrat o noțiune foarte practică, anume Uniunea Europeană. Această noțiune practică nu este însă clară celor mai mulți dintre concetățenii noștri, ea având nevoie de câteva explicații pur teoretice.
Așadar, votăm pentru parlamentul european ... ce înseamnă însă parlamentul european? Ce rol joacă acesta? Cui ordonă și cui îi este el subordonat? Sunt multe asemenea întrebări la care cei mai mulți dintre noi nu putem da un răspuns: din păcate nici nu ne obosim să găsim unul! Să intram deci în organizarea Uniunii Europene, să ne lămurim ce înseamnă fiecare nume sau acronim și să înțelegem într-un final în ce fel de stat multinațional trăim și ce putere are el asupra noastră sau noi asupra lui!
Uniunea Europeană (UE) este încă formată din 28 de membri: spunem încă pentru că statutul Regatului Unit este incert, Brexitul la ora aceasta fiind în continuare motiv de discuții și încă neexecutat. Deci, UE are 28 de membri.
Capitala de facto este la Bruxelles.
Cei 28 de membri au drepturi egale și voturile lor sunt egale.
Organizarea UE arată și funcționează astfel:
Parlamentul European
Rol: organism legislativ al UE, ales în mod direct, cu responsabilități legislative, bugetare și de control
Membri: 751 de deputați (membrii Parlamentului
European)
Primele alegeri directe au avut loc în 1979
Sedii: Strasbourg (Franța), Bruxelles
(Belgia), Luxemburg
Cei 751 de
deputați europeni sunt aleși direct de cetățenii UE la
fiecare cinci ani, pe baza reprezentării proporționale. Reprezintă jumătate din legislativul european.
Consiliul European
Rol: definește direcția politică generală
și prioritățile Uniunii Europene
Membri: șefii de stat și de guvern ai
țărilor UE, președintele Consiliului European, președintele Comisiei Europene
Sediu: Bruxelles (Belgia)
Consiliul European dă o direcție
politică UE. Se întrunește cel puțin de patru ori pe an și este alcătuit
din președintele Consiliului European, președintele Comisiei Europene și
un reprezentant al fiecărui stat membru (fie șeful său de stat, fie
șeful guvernului). Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe
și politica de securitate participă, de asemenea, la reuniunile sale.
Consiliul European a fost descris de unii ca fiind „autoritatea
politică supremă” a Uniunii.
El este implicat activ în
negocierea schimbărilor tratatelor și definește agenda și strategiile politice
ale UE.
Consiliul European își folosește
rolul de conducător pentru a soluționa disputele dintre statele membre și
instituții și pentru a rezolva crizele politice și dezacordurile privind
problemele și politicile controversate. Acționează în exterior ca „șef de stat colectiv” și ratifică
documente importante (de exemplu, acorduri și tratate internaționale).
Președintele Consiliului este
ales cu majoritate calificată, de către membrii Consiliului European pentru un
mandat de 2 ani și jumătate, care poate fi reînnoit o singură dată. Atribuțiile
președintelui Consiliului European sunt asigurarea reprezentării externe a UE, ajungerea
la consens și soluționarea divergențelor dintre statele membre, atât în timpul
reuniunilor Consiliului European, cât și în perioadele dintre acestea.
Consiliul European nu trebuie confundat cu Consiliul
Europei, o organizație internațională independentă de UE cu sediul la
Strasbourg
Consiliul Uniunii Europene
Rol: reprezintă guvernele statelor membre ale
UE, adoptă legislația europeană și coordonează politicile UE
Membri: miniștrii din fiecare țară a UE care
răspund de domeniul de politică supus discuțiilor
Președinte: fiecare stat membru al UE deține
președinția prin rotație, pe o perioadă de 6 luni
Sediu: Bruxelles (Belgia)
Consiliul Uniunii Europene (denumit
și „Consiliul” sau „Consiliul de Miniștri” cum suna fostul său titlu, formează
cealaltă jumătate (alături de PE) din legislativul Uniunii Europene. Este
alcătuit dintr-un ministru guvernamental din fiecare stat membru și se
întâlnește în diferite compoziții, în funcție de domeniul de politică abordat.
În ciuda diferitelor configurații, este considerat un singur organism. Pe
lângă funcțiile sale legislative, Consiliul exercită și funcții executive în relațiile
cu politica externă și de securitate comună.
Președinția Consiliului este
rotativă între statele membre iar mandatul fiecărei președinții durează 6 luni.
Continuitatea dintre președinții este asigurată de un acord între trei
prezidenții consecutive, cunoscută ca „triumviratul prezidențial”.
Comisia Europeană
Rol: apără interesul general al UE, propunând
acte legislative, asigurând respectarea acestora și implementând politicile și
bugetul Uniunii
Membri: o echipă („colegiul”) de comisari,
câte unul din fiecare țară a UE
Sediu: Bruxelles (Belgia)
Comisia Europeană acționează
ca un braț executiv al UE și este responsabilă de inițierea legislației și de
funcționarea zilnică a Uniunii. De asemenea, Comisia este văzută ca
motorul integrării europene. Funcționează ca un guvern, ca un cabinet
guvernamental, cu 28 de comisari pentru diferite domenii de politică, câte unul
din fiecare stat membru, deși comisarii sunt obligați să reprezinte interesele
UE în ansamblu, mai degrabă decât interesul statului lor de origine.
Unul dintre cei 28 de membri
este președintele Comisiei Europene numit de Consiliul European.
După președinte, cel mai proeminent comisar este Înaltul Reprezentant al
Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care este ex-officio vicepreședinte
al Comisiei și este, de asemenea, ales de Consiliul European. Ceilalți 26
de comisari sunt ulterior numiți de Consiliul Uniunii Europene, de comun acord
cu președintele desemnat. Cei 28 de comisari, în calitate de organism unic, fac
obiectul unui vot de aprobare din partea Parlamentului European.
În special, Comisia are datoria
de a se asigura că tratatele sunt respectate și chiar de a obliga statele
membre sau alte instituții să respecte legislația și tratatele folosind Curtea
de Justiție a Uniunii Europene. În acest rol, este cunoscută neoficial drept
„gardian al tratatelor”.
Președintele Comisie este numit
de Consiliul European și ales în mod oficial de Parlamentul
European, pentru un mandat de cinci ani, care poate fi reînnoit o singură dată.
Curtea de justiție
Rol: se asigură că legislația UE este
interpretată și aplicată în același mod în toate țările UE; garantează că
țările și instituțiile UE se supun dreptului european.
Membri
Curtea de Justiție: câte 1 judecător din
fiecare țară a UE, plus 11 avocați generali
Tribunalul: 47 de judecători. În 2019, numărul
acestora va crește la 56 (câte 2 judecători din fiecare țară a UE).
Sediu: Luxemburg
Puterea judiciară a UE -
denumită oficial Curtea de Justiție a Uniunii Europene - este formată
din două instanțe: Curtea de Justiție și Tribunalul.
Curtea de Justiție se ocupă în primul rând de cererile de hotărâre preliminară
adresate de instanțele naționale și de anumite acțiuni în anulare și recursuri și
este alcătuită din câte un judecător din fiecare stat membru UE, plus 11
avocați generali.
Tribunalul se pronunță asupra acțiunilor în anulare introduse de persoane
fizice, firme și, în anumite cazuri, de guvernele UE și este alcătuit din 47 de
judecători.
Curtea de Justiție a Uniunii
Europene (CJUE) se asigură că legislația UE este interpretată și aplicată în
același mod în toate țările UE. De asemenea, Curtea garantează că țările și
instituțiile UE se supun dreptului european. Pentru fiecare caz care se judecă
se desemnează un judecător („judecătorul raportor”) și un avocat general iar
cazurile sunt evaluate în două etape: etapa scrisă și etapa orală cu audiere
publică.
Banca Centrală
Rol: gestionează moneda euro, menține
stabilitatea prețurilor și trasează politica economică și monetară
Membri: președintele și vicepreședintele BCE
și guvernatorii băncilor centrale din toate statele membre
Sediu: Frankfurt (Germania)
Banca Centrală
Europeană este o instituție care are rolul de a emite și administra moneda
unică. Sistemul European al Băncilor Centrale este compus din Banca Centrală
Europeană și băncile naționale ale statelor membre, având ca rol menținerea
stabilității prețurilor și făcând un raport anual privind politică monetară.
Curtea europeană de conturi
Rol: verifică dacă fondurile UE sunt colectate
și utilizate corect și ajută la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE
Membri: câte un reprezentant din fiecare țară
a UE
Sediu: Luxemburg
Curtea de Conturi are obligația legală de a furniza Parlamentului și
Consiliului „o declarație de asigurare privind fiabilitatea conturilor,
legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente”. De asemenea,
Curtea oferă avize și propuneri privind legislația financiară și acțiunile
antifraudă și emite rapoarte pentru fiecare an financiar către Consiliu și
Parlamentului European. Parlamentul folosește
acest lucru pentru a decide dacă să aprobe gestionarea bugetului de către
Comisie. Iată-ne așadar în situația de a ne lămuri ce înseamnă fiecare denumire și totodată ce rol are fiecare organism european. Observăm că singura instituție europeană aleasă direct de către cetățeni este Parlamentul European, instituția de la care de fapt derivă toate celelalte instituții, având atât un rol politic cât și unul legislativ.
Consiliul European, organism compus din conducătorii reali ai statelor membre (șefi de stat sau de guvern) joacă rolul unui corector, supraveghetor și regulator al PE și celorlalte instituții, reprezentând practic Șeful Statului numit Uniunea Europeană!
Consiliul UE reprezintă adunarea guvernelor statelor membre, fiind format după necesități din miniștrii responsabili de problema discutată: așadar, în cazul unei probleme de politică externă se vor întruni miniștrii de externe, în cazul unei probleme de sănătate se vor întruni miniștrii sănătății.
Comisia Europeană reprezintă executivul european și are în sarcină implementarea hotărârilor luate de celelalte organisme europene.
Curtea de justiție, Banca Centrală și Curtea de Conturi au roluri clare care nu se mai cer explicate.
Asta ar fi foarte pe scurt organizarea UE la nivel central. Bineînțeles că sunt mai multe instituții europene, fiecare importantă în felul ei dar acum, sunt suficiente cele aduse în discuție, restul având roluri mai tehnice, mai specializate.
Ω
Să nu uităm că PE reprezintă unul dintre organismele UE și că el funcționează în echilibru cu celelalte organisme și instituții europene,
într-un echilibru fragil și delicat la a cărei bună stare contribuie toate instituțiile uniunii.
Suntem deci chemați să alegem în mod direct organismul european suprem, organismul european reprezentativ, organismul european cu rol legislativ și nu numai: chiar dacă deputații sunt aleși în circumscripții naționale, în PE ei se vor grupa nu numai după pașaport ci mai ales după orientarea politică a partidului care i-a trimis acolo!
Iată-ne obligați să gândim în două moduri:
- pe cine trimitem ca să ne reprezinte
- pe cine trimitem pentru a întări grupul parlamentar care credem că ne reprezintă ideile.
Bineînțeles că explicațiile date aici sunt simpliste dar mai bine așa decât deloc!
Pe cine vom trimite pe 26 mai în PE?
Cine ne va reprezenta mai bine?
Ce grup politic european vom întări cu votul nostru?
Depinde numai de noi, iar răspunsurile le vom primi după desfășurarea alegerilor.
Ahaa, its good dialogue about this post here at this website, I have read all that,
RăspundețiȘtergereso now me also commenting here. Its like you read my mind!
You appear to understand so much about this, such as you wrote the ebook in it or something.
I think that you could do with a few percent to pressure the message house a bit, but other than that, this is magnificent blog.
An excellent read. I will certainly be back.
I am sure this paragraph has touched all the internet visitors, its really really good piece of writing on building up new web site.
http://alienware.com/
After looking over a handful of the blog articles ߋn your bl᧐g,
RăspundețiȘtergereI truly liҝe your way of blogging. I book-marқed it to my bookmаrk website lixt andd wіll be cһecking back in the near future.
Take a look at my web site too and tell me your opinion.