Astăzi, într-o zi de vineri folosind calendarul iudaic, începe odată cu răstignirea, istoria creștinismului: povestea acestei religii, începuse deja cu știrea adusă de mesagerul Gabriel celei cunoscute drept Fecioara Maria, viitoarea mamă terestră a viitorului Dumnezeu întrupat. Trebuie să facem o distincție clară între povestea și istoria creștinismului, cele două nu merg mână în mână, așa cum unora de la amvon tare mult le-ar mai plăcea ...
Dacă privim retrospectiv, din puținele documente rămase, aflăm că în realitate Isus nu se declară niciodată ferm și dincolo de orice dubii fiul Domnului. Dacă analizăm cu mintea proprie viața și acțiunile lui Isus, constatăm că deși are posibilitatea de a face minuni, nu le face niciodată în folosul propriu, că deși se poate acoperi cu toată bogăția și puterea pământului, rămâne la fel de sărac cum erau și evreii cărora le predica: asta-i povestea! Dacă privim în prezent, din multele date disponibile, aflăm că biserica săracului Isus îl consideră ca sigur fiul Domnului, că este peste poate de bogată, că deși ar putea face minuni de bunătate preferă să se îmbuibe pe sine, că s-a acoperit cu toate bogățiile pământului și că și-a arogat și puterea politică: asta-i istoria!
Dacă doriți să credeți,
este foarte bine!
Dacă nu doriți să
credeți, este din nou foarte bine!
Totul este la discreția
și voința proprie dar, dacă vă hotărâți să credeți, nu o faceți orbește, nu
mergeți pe principiul că popa are dreptate prin simplul fapt că și-a arogat
dreptul de a vorbi în numele posibil existentei divinități: gândiți cu mintea
proprie și credeți cu mintea proprie! Astăzi, Biblia se găsește online fără
prbleme, inclusiv una dintre cele mai bune ediții, adică în traducerea lui
Bartolomeu Anania, cu multe explicații și subsoluri interesante și de minți
destupătoare: citiți-o, cititul nu a omorât încă pe nimeni până acum iar
audoeducarea nici atât! Succes!
Ω
Dar dacă totuși credeți,
nu vă mai faceți cruce de zor în fața bisericilor pe unde treceți, pentru că decalogul
zice „nu-ți face ție chip cioplit ...!”
și nicăieri nu vi se cere să vă închinați templului ci Domnului ...
Dacă vă hotărâți să nu
credeți, citiți aceeași Carte (Byblos), măcar să știți de ce nu credeți!
Încercați să deosebiți
povestea de istorie, veți afla astfel că una este frumoasă și plină de
învățăminte morale în timp ce cealaltă este plină de cruzime, de politică, de
lupte intestine și de morți violente în numele lui Dumnezeu, al unui Dumnezeu
al milei și al iertării: separați-le, este primul pas în autoînțelegerea
noastră religioasă!
Se spune că dacă crezi și
Dumnezeu nu există, nu pierzi nimic dar,
dacă nu crezi și Dumnezeu există,
pierzi totul!
Dumneavoastră alegeți
... așa vă îndeamnă un om, de pe stradă ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu