Avram Noam Chomsky, nume puțin cunoscut la noi, este un lingvist, filosof, istoric și activist politic american, profesor emerit în lingvistică la Massachusetts Institute of Technology (MIT). În lumea academică, Chomsky este cunoscut pentru teoria gramaticii generativ-transformaționale și pentru contribuțiile sale în domeniul lingvisticii teoretice (gramatica universală). El este cel care a revoluționat întreg sistemul lingvistic modern prin celebrele sale modele generative.
Din punct de
vedere ideologic este aliniat cu anarho-sindicalismul, o teorie anarhistă care
consideră sindicalismul ca fiind metoda prin care muncitorii prinși
într-o societate capitalistă pot prelua controlul economiei și astfel
să influențeze întreaga societate. Sindicaliștii consideră teoriile lor
economice ca fiind o strategie pentru facilitarea tendințelor muncitorești de
a-și afirma interesele de clasă în mod direct, cu valori democratice și
producție axată pe nevoi în detrimentul profitului. Principiile de bază ale
anarho-sindicalismului sunt solidaritatea, acțiunea directă (întreprinsă fără
intervenția terților precum politicieni sau birocrați), democrația directă sau
autogestionarea în muncă. Scopul anarho-sindicalismului este de a aboli
sistemul salarial și sclavia salarială. Anarho-sindicaliștii
cred că scopul statului trebuie să fie acela de a proteja proprietatea privată
creând privilegiul economic, social și politic dând astfel muncitorilor posibilitatea
de a se bucura de independența materială și autonomia socială care succed
acesteia. În contrast cu Marxism-Leninismul, anarho-sindicaliștii contestă
posibilitatea și necesitatea unui stat socialist sau a un stat care
acționează în interesul muncitorilor deoarece orice stat cu intenția
de a împuternici muncitorii, inevitabil, se va împuternici pe sine sau elita
conducătoare prin folosirea muncitorilor. Toată această teorie pare o utopie
fără margini dar, nu se știe niciodată ... Decurgând
din filosofia anarhistă din care se inspiră, anarho-sindicalismul
susține ideea că puterea corupe, lucru pe care cu toții l-am văzut pus în
practică de-a lungul timpului.
În afara lumii academice, Chomsky este cunoscut pentru activitatea politică și pentru critica la adresa politicii externe a Statelor Unite dar și a altor guverne, el descriindu-se drept un socialist libertarian nu doar un simpatizant al anarho-sindicalismului: a și declarat că preferințele sale personale „sunt unele anarhiste tradiționale, în bună măsură cu originea în iluminism și în liberalismul clasic” și că apreciază socialismul libertarian. În concluzie, se declară un simpatizant al anarho-sindicalismului (prin care înțelege un sistem descentralizat de asocieri libere între instituții economice și sociale) și este considerat o persoană cheie în stânga politică americană ...
Academic, Chomsky propune ipoteza „gramaticii universale" prin care înțelege „ansamblul acelor structuri și mecanisme biologice înnăscute, caracteristice speciei homo sapiens, care sunt în măsură să explice, pornind de la informația pe care o oferă ambianța lingvistică, producerea acelei competențe pe care o descriu gramaticile speciale ale diferitelor limbaje naturale” – cam complicat mod de a spune că omul are limbajul în sânge, nu-i așa? Natura umană, faptul că specia umană posedă acele mecanisme înnăscute care îi permit omului să genereze noul, este cea care îl înzestrează cu creativitate pe om, condiție incompatibilă cu lipsa libertății. Chomsky crede că un element fundamental al naturii umane este nevoia muncii creative, a cercetării creative - creativitate care trebuie să se manifeste în afara limitelor arbitrare pe care le pot impune instituțiile coercitive. O societate decentă trebuie să maximizeze condițiile de exprimare a creativității umane și să depășească represiunea și opresiunea, care există ca reminiscențe istorice în orice societate. Chomsky consideră că există două sarcini intelectuale importante în sfera politică și socială:
Prima este aceea de a imagina o societate viitoare dreaptă, adică de a crea o „teorie socială umanistă, bazată, pe cât posibil, pe concepte ferme și umane despre esența sau natura umană”.
Cealaltă este de a
înțelege natura puterii și a opresiunii și terorii din societate. Aceasta
înseamnă a ne referi la instituții precum administrația, poliția, armata, dar
și alte instituții centrale economice, comerciale și financiare. El atrage
atenția asupra puterii deosebite pe care o capătă marile corporații
multinaționale.
Ei bine, acest personaj
care este posibil să nu ne placă, teoretizează niște utopice ciudățenii cărora
alții nu le pot da glas chiar dacă le simt în ființa lor. Însă, ce poate fi mai
important pentru noi cei aflați încă la vârsta mersului în patru labe în lumea
democrației, abia acum urmează! Acest Chomski, a pus pe hârtie zece principii
(evreu, ce vreți, tot la decalog îl trage sufletul!) ale tâmpirii și
manipulării maselor! Iată-le:
1. Să distragi permanent
atenţia de la problemele sociale reale, îndreptând-o către subiecte minore,
dar cu mare impact emoţional. Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu
altceva decât cu problemele lui reale.
2. Să creezi probleme
grave, care angajează masiv opinia publică şi tot tu să vii cu soluţii. Un
exemplu: să favorizezi violenţa urbană şi apoi să vii tot tu cu guvernarea
providenţială care salvează naţiunea în temeiul legilor represive cerute de
popor, cu preţul limitării libertăţilor democratice.
3. Să aplici treptat
toate măsurile dure. Ceea ce ar duce la mişcări populare, dacă se aplică
într-un singur pachet şi dintr-odată, devine suportabil, dacă este livrat
în porţii anuale, conform unui program anunţat.
4. Să obţii acordul de
moment al poporului pentru măsuri economice dure din viitor. Omul se obişnuieşte
cu ideea şi înghite tot, dacă e prevenit şi amânat.
5. Să te adresezi
mulţimilor ca şi cum toţi oamenii au o gândire infantilă. În felul acesta,
îndrepţi mulţimile spre o gândire infantilă care nu face relaţia dintre cauză
şi efect.
6. Să faci tot timpul
apel la sentimente şi la reacţii glandulare, nu la raţiune. Să încurajezi
reacţiile emoţionale, pentru că sunt cel mai uşor de manevrat.
7. Să ţii poporul în
ignoranţă şi în satisfacţii ieftine, dar multe. Un sistem de învăţământ corupt
şi nefuncţional este instrumentul ideal de a tâmpi lumea şi a o controla.
8. Să încurajezi
financiar media aceea care îndobitoceşte publicul şi-l ţine legat de
emisiuni şi seriale vulgare ce trag inteligenţa în jos.
9. Să stimulezi
simţământul individual de culpă, de fatalitate, de neputinţă. Omul care nu mai
are îndemnul să se revolte, devine turmă şi e uşor de controlat.
10. Să apelezi la toate
cuceririle ştiinţelor pentru a cunoaşte punctele slabe din psihologia
individului şi a mulţimilor. În acelaşi timp să le discreditezi prin media,
astfel ca poporul să nu creadă în mijloacele şi strategiile statale de
manipulare.
Ω
Vă sunt cunoscute
măruță, lecții de viață, mireasa, puterea dragostei, adela, las fierbinți,
vorbește lumea, tânăr și neliniștit, hercai, la răscruce, prețul fericirii, te
cunosc de undeva, nesfârșitele discuții pseudo intelectuale dar și veșnicul
fotbal care a ajuns să fie difuzat la nesfârșit – cred că și în buclă? Vă sunt
cunoscute? Dar de străinii care nu ne lasă să progresăm, ați auzit? Dar de
sentimentul de naționalism fanatic la gândul că „ne ia ungurii Ardealul”
sunteți apropiați? De strada care cere pedeapsa pentru un inculpat erijându-se
în tribunal, știți? Emoțiile ieftine deșteptate de o mâță pufoasă și de un buchet
imens de trandafiri, vă sunt cunoscute? Vă trebuie mai mult de 30 de secunde ca
să spuneți care este ultima carte pe care ați citit-o? Considerați normal ca
programele de știri să ne arate morți și accidente dar să nu se ocupe de
problemele grave ale societății? Ați simțit o ușurare de indiferență că știința
nu-și mai are locul în mass media și nici jocul de șah? V-ați bucurat că se
face mai puțină școală? Ați profitat de „bunăvoința” cuiva pentru trecerea unui
examen?
Dacă la majoritatea
întrebărilor de mai sus răspundeți DA,
atunci antipaticul Chomsky are dreptate și cei care ne conduc și-au atins
scopul și ne-au transformat în niște zombie sociali, fără minte și rațiune dar
cu sentimente ușor de manevrat! Și da, dacă ne complacem în troaca asta plină
cu dejecții, ne merităm soarta: așa crede un om, de pe stradă ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu