Așa cum știm cu toții,
evenimentele din decembrie `89 nu au fost elucidate nici până acum, motiv
pentru care în continuare voi folosi termenul „evenimente”, nici revoluție nici
lovitură de stat: până nu se va dovedi cu precizie ce a fost, este de
preferat să fim circumspecți! Să revenim însă: nu știe nimeni cu precizie ce a
fost dar cei mai mulți s-au lămurit că James Bond-ul momentelor acelea, acel
„îl știm noi” al lui brateș, iliescu ion adică, a avut o influență nefastă
asupra întâmplărilor de atunci dar mai ales asupra celor care au urmat. Bond-ul
acesta a reușit nu doar să acapareze statul român postrevoluționar cu „un
zâmbet pe 16 mm” ci chiar să lase posterității niște nenorociri de pe urma
cărora am suferit și vom mai suferi! Dar, ce a făcut după evenimente, faptul că
a reușit să fie de trei ori președinte al României în loc de maximum două
mandate, deturnarea FSN-ului și transformarea lui în partid politic, relațiile
mai mult decât cordiale cu minerii, toate astea nu ne interesează acum ci, ne
interesează ce s-a întâmplat la revoluție. În acest moment, trebuie să
înțelegem că în România modernă justiția este semi liberă și semi independentă:
dacă vișinescu a putut plăti – este adevărat, tardiv – pentru atrocitățile
comise în urmă cu 60 de ani, iliescu ion nu poate plăti pentru evenimentele din
urmă cu 30 de ani. Pur și simplu justiția de un anumit nivel nu vrea să-l
judece, justiția în forma ei zis elevată nu vrea să-l aducă pe iliescu ion în
instanță, conducerea justiției nu mișcă un deget în direcția anchetării și
judecării lui iliescu ion atâta timp cât acesta este în viață și îi mai și
dorește mulți ani fericiți! Ei bine, dosarul „Revoluţiei“ a ajuns pe rolul
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la aproape 30 de ani de la evenimentele
sângeroase din decembrie 1989, după o serie de clasări, soluţii de neîncepere a
urmăririi penale şi declinări între diverse unităţi de Parchet. În final,
evenimentele din decembrie 1989 sunt împărţite în două perioade în funcţie de
momentul fugii lui Ceauşescu:
-
prima perioadă, între 14 şi 22 decembrie 1989,
pare a fi cea a unei revoluţii autentice
- ulterior datei de 22 decembrie, a doua perioadă este o contra-revoluţie sub comanda FSN-MApN.
Cea de a doua perioadă este
evident opera celor care au preluat puterea, adică iliescu ion, petre roman, mazilu,
brucan, măgureanu, voican voiculescu şi alţii din fsn sau apropiați lor. Pentru preluarea
puterii fără opoziție, grupul iliescu a inventat povestea teroriștilor, a
contrarevoluționarilor înarmați, ceea ce a dus la morți în București și în
țară: Timișoara, Sibiu, Brăila, Cluj, Arad, Iaşi, Craiova și nu numai. Cu totul
s-au acumulat peste 8000 de dosare:
TOATE ACESTE OPT MII DE DOSARE AU FOST ÎNCHISE PÂNĂ ÎN 1995 PRIN
NEÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE!
TOATE!
Abia în 1997, la venirea
la puterea a Convenţiei Democrate, au fost deschise trei dosare cu privire la Revoluţie:
-
dosarul „Timişoara“ (în care au fost condamnaţi,
mult mai târziu, generalii Stănculescu şi Chiţac)
-
dosarul „Cluj“
-
dosarul „Sibiu“.
Lucrurile au reînceput
să tărăgăneze ...
În 2004, Asociaţia „21
Decembrie 1989“ a formulat o plângere pentru fapte imprescriptibile, precum
genocidul iar procurorul militar Dan Voinea a reluat cercetările inclusiv
împotriva lui iliescu ion, pe atunci preşedinte la (cum spuneam) al treilea
mandat. Șmecheriile judiciare au
continuat, conexându-se la deja stufoasele dosare de mai sus și cele peste 8000
de dosare ale victimelor din teritoriu: a rezultat un mamut, imposibil de
coordonat și condus! Cu toate acestea, în 2007 cercetările erau destul de
avansate, fiind deja puse sub urmărire pentru crimă peste 40 de persoane. Şi
pentru că lucrurile puteau deveni serioase, atunci a intervenit buna noastră
prietenă CCR şi a dat o decizie prin care a spus că dosarele în care sunt
implicaţi militari şi civili nu mai sunt instrumentate de Secţia Parchetelor
Militare, ci sunt trimise la Secţia Civilă! Din acel moment, procurorul Dan
Voinea nu a mai avut dreptul să lucreze în acest dosar! Și cum glumele judiciare pot fi lungite la
nesfârșit, în 2009 (urmare a schimbării competenţei de instrumentare a
dosarului), iliescu ion şi apropiații lui din fruntea defunctului FSN au fost
scoşi de sub urmărire penală.
Ca o lovitură
politică, în 2010 primul ministru Emil Boc (sigur împreună cu președintele
Băsescu) a desecretizat toate jurnalele de luptă ale Armatei: astfel a ieșit la
iveală proba crimei – în jurnalele unităților militare sunt consemnate clipă de
clipă toate evenimentele, în ordinea lor cronologică, inclusiv cine a ordonat
și ce a ordonat, modul în care s-a executat, etc!
Ajuns la CEDO împreună
cu dosarul „Mineriadei din 13-15 iunie 1990“, s-a considerat că dosarul vizează
crime împotriva umanităţii pe care statul român trebuie să le elucideze şi să
îi tragă la răspundere pe cei vinovaţi. Concluzia imediată? Dosarul
„Revoluţiei“ a fost închis, iar cel al „Mineriadei“ a fost deschis, abia în
2015, pe vremea procurorului general Tiberiu Niţu. Abia în perioada de
interimat a lui Bogdan Licu s-a redeschis şi Dosarul „Revoluţiei“ pentru
faptele ulterioare datei de 22 decembrie 1989, vizaţi fiind iliescu ion şi
oamenii lui din FSN, iar cercetările au fost continuate de procurori în
mandatul lui Augustin Lazăr. Vă rog să observați că se află în discuție,
alături de inculpați și numele procurorilor vedetă, cei care au încercat să-și
facă datoria dar au fost împiedicați: amintiți-vă vă rog de modul în care a
fost îndepărtat Augustin Lazăr și conexiunile inventate cu LCK!
Așadar, cine a hotărât
că iliescu ion și acoliții lui sunt nevinovați și merită să-și pape uriașele pensii
speciale? Cine a înlocuit justiția în facerea dreptății? Cine oare se află
deasupra justiției și-i trage cârpa de pe ochi? Cine crede că este mai bine să
așteptăm să moară iliescu și noi tot să nu aflăm adevărul?
Ω
Cine este acel cineva
mai presus de constituție și de statul român, deasupra poporului și intereselor
lui? Cine este dar, mai ales, de ce face asta din moment ce iliescu ion și ai
lui par a nu mai avea nici un fel de valoare?
Așadar ... cine și de
ce?
A spus un oarecare brucan silviu că românilor le
trebuie 20 de ani ca să învețe cum stă treaba cu democrația: cred că a glumit,
nu avem democrație reală și completă nici acum!
Așa crede un om, de pe
stradă ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu