Puțină programare ...

   Programele negre aduc bani albi? 

   Cine nu a folosit NICIODATĂ un program de calculator FĂRĂ LICENȚĂ este rugat să ridice mâna : buuun, așadar nimeni nu îndrăznește să mintă și să susțină o asemenea enormitate! Ar fi și imposibil ca într-o țară în care totul se face la limită, softurile piratate să fie ocolite de către utilizatori!

   Până aici, este clar!

   Dar, să ne întrebăm și de ce am folosit programe sparte? Să ne întrebăm și să ne răspundem: pentru că erau mai ieftine sau chiar gratuite! Chiar dacă nu au funcționat întotdeauna perfect, „softurile crăcuite” au fost – și încă mai sunt – folosite pe scară largă și, dacă utilizatorul persoană fizică face încet, încet pasul de a le cumpăra, utilizatorul casnic încă se mai gândește serios cu ce l-ar ajuta banii cheltuiți!

   Și până aici este clar: așadar, toată lumea vrea bun și ieftin – sau chiar de pomană – nimeni nu vrea să dea bani, ori caută să dea cât mai puțini!

   Este în legea firii!

   De ce am dat atât din mână pe această temă? Iată răspunsul: pentru că un grup de 9 (nouă) cetățeni români, și-au spus că nu este nici bine și nici frumos să plătească puțin pentru niște programe de calculator, drept care, în loc să le plătească la valoarea lor reală au hotărât că vânzătorul este fraier cerând prea puțin și, fiind ei niște oameni foaaarte cinstiți, nu au vrut  să-l înșele, drept care i-au plătit muuult mai mult decât cerea acesta și decât valorau acele softuri!

   Ați înțeles ceva? Nu? Nici eu!

   Adică, vânzătorul îmi cere pe o pereche de (să zicem) pantofi o sută de lei, dar eu, încântat că pantofii au și talpă și șireturi, mă ofer să nu-i plătesc suta și să devină ai mei, ci, să-i dau NUMAI câte zece lei pe lună sub formă de chirie, pentru tot timpul cât îi voi purta!

   Ați înțeles ceva?

   Ați înțeles de ce reprezentanții noștri aleși, puși să ne apere buzunarele și să gospodărească resursele națiunii, în loc să cumpere licențele Microsoft au preferat să le închirieze?

   Nu, nu ați înțeles ... de fapt am înțeles noi cu toții, ori măcar bănuim, așa că începem să pricepem de unde vine disperarea asta de a câștiga alegerile cu orice preț: am înțeles și amestecul firmei Siveco și nevoia legăturii cu „spălătoriile de bani”! Am mai înțeles că eforturile le-au fost încununate de succes, firmele subcontractante câștigând bani grei și frumoși, bani pe care i-au scos din țară prin alte firme – off-shore – putând plăti astfel mitele promise!

   Am înțeles deci multe, altele le bănuim, sigur știind doar componența echipei!

   Sau cum se spunea pe vremuri la teatrul radiofonic – o, tempora, o, mores – „distribuția a fost următoarea”:

1 - ECATERINA ANDRONESCU, (în prezent senator – Parlamentul României), ministrul Educaţiei şi Cercetării în perioada 28 decembrie 2000-19 iunie 2003; 22 decembrie 2008 - 1 octombrie 2009; ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării în perioada 2008-2012,

2 -VALERIAN VREME (în prezent deputat), ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, în perioada septembrie 2010 - februarie 2012 ministru,

3 - ŞERBAN MIHĂILESCU (în prezent senator – Parlamentul României), ministru coordonator al SGG în perioada decembrie 2000 – octombrie 2003,

4 - DAN NICA (prezent membru al Parlamentului European),

5 - ADRIANA ŢICĂU, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie-decembrie 2004,

6 - GABRIEL SANDU, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010,

7 - DANIEL FUNERIU, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2009 – 2012,

8 - ALEXANDRU ATHANASIU, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2003 – 2005,                                                                                                

9 - MIHAI TĂNĂSESCU, ministru al Finanţelor Publice în perioada 2000 -2004!

   Cam de ce sunt acuzați?

   Hai să vedem, în mare, pentru a nu ne întinde exagerat: abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă, spălare de bani și, cu voia dumneavoastră ultima pe listă, luare de mită (toate astea în perioada în care aveau calitatea de ministru)!

   Cu bănuiala că nu sunt astea toate învinuirile pentru care DNA-ul cere încuviințarea Parlamentului European, Președinției României, Senatului României și Camerei Deputaților pentru începerea urmăririi penale, ne întrebăm cum stă treaba cu „constituirea unui grup infracțional”, pentru că a așa ceva miroase!

 

   Ω

   N-ar trebui construită o pușcărie VIP?