Continuăm să vedem poze puțin mișcate ...
Este drept că cine vizionează filme poate înțelege cu totul și cu totul altceva din ele, așa că noi, cei care le vedem, suntem într-o oarecare inferioritate, drept care ne spunem franc părerea: am constatat însă, că de multe ori publicul larg vede filme, nu vizionează ...
Așadar ...
Am văzut „Creed”: pentru „fanii” Rocky Balboa, filmul poate genera un periculos sentiment de extaz, dar pentru cine nu se încadrează în această categorie, Creed este un alt produs pueril marca Sylvester Stallone! Oricum ar face, oricum s-ar suci și învârti, mai sus pomenitul nu poate depăși cu nici un chip „performanța” actoricească din seria Rocky și nici jocul absolut „genial și magnific” din Rambo! Spus foarte pe scurt, o fi poate SS simpatic cuiva pe acolo pe la ei, dar povestea cu filmul de calitate nu l-a prins niciodată! Nici măcar gura aia strâmbă pe care a încercat să o transforme în marcă înregistrată nu-l salvează de la ridicolul unor povești trase de păr, prost spuse și insuficient susținute cinematografic! Dar, minuni s-au mai văzut la Oscar, așa că cine știe ce discurs va susține SS la decernarea premiilor!
Numai să-l poată scrie ... cu mănușile pe mâini!
Ei bine, credeți s-au nu, Creed a fost partea ușoară a ceea ce vorbim noi aici! Pentru că, în aceeași perioadă am avut ocazia de a vedea alte două propuneri la Oscar: „Anomalisa” și „45 years”.
Anomalisa, este un lungmetraj de animație, film mult lăudat și mult premiat, de exemplu de „Asociația femeilor ziariști” pentru „cea mai bună descriere a nudității, sexualității și seducției”!
Doar atâta lucru și-ți dă de gândit!
De când se dă un asemenea premiu?
Sunt de acord că animația nu trebuie să însemne numai iepurași și piticuți drăguți, dar cine nu s-a plictisit la anomalia numită Anomalisa are un punct în plus de la mine! Trebuie să vă închipuiți că acțiunea nu are nimic spectaculos, că nu arată și nu spune nimic ieșit din comun, că prezintă un fapt de viață de un banal dus la extrem și că singură concluzie ce se poate trage este aceea că unii oameni cred în șabloane și fac pe dracu`n patru să se plieze pe ele (cum ar fi criza vârstei X la barbați)!
Și cam atât!
Păcat că din punct de vedere tehnic filmul este foarte bine lucrat: ar fi meritat un alt scenariu!
Și sosește acum, vine galopând pe loc, povestea pentru care Charlotte Rampling poate primi premiul pentru cel mai bun actor într-un rol principal ... feminin!
Ei bine, DA! Rolul este bine conturat, femeia-și face treaba, adică meseria și ... și cam atât!
Este înțeles de ce e foarte vizibilă: filmul, mai anost decât senectutea despre care ne vorbește, nu are nimic de spus! O plictiseală continuă, o intrigă inexistentă, o persoană virtuală (Katya) ce s-ar infiltra între cei doi bătrânei dar n-o face ... o chestie amorfă ... o atmosferă de azil de bătrâni cu bani!
Oricând am fi ales aceeași acțiune cu loc de petrecere Florida: mai ajungeau și la plajă poate! Pe când așa, singurul moment mai altfel a fost plimbarea câinelui (superb exemplar de ciobănesc, ar merita un premiu)!
Da, filmul este absolut excepțional pentru cine are o pasiune pentru aventurile cu pamperși pentru adulți! Cine n-are asemenea gusturi, își va aminti cu nostalgie rolul făcut de aceeași tanti în „Asfalt tango”: parcă mi-e dor de Nae Caranfil al acelor ani!
În concluzie: pe lângă filme cu adevărat mari, s-au strecurat și multe care sunt abia niște poze mișcate și nici măcar mișcătoare: filme care nu spun nimic, filme banale despre banalitatea lipsei de evenimente sau despre evenimente banale, filme în timpul cărora te poți duce liniștit până la baie ori până la frigider și nu pierzi nimic!
Ar trebui dat și un Oscar pentru „banal și anost”!
Alături de cel pentru cel mai bun actor Afro-American (negru adică)!
Ω
În mod evident, în spatele Oscar-urilor sunt jocuri și interese ce ne depășesc imaginația, așa că vă dau un sfat: așteptați-vă la surprize și nu fiți surprinși de surprinzătoare surprize!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu