Un oarecare
dracnea liviu nicolae se tot zbate să apară în fața instanțelor românești,
urmând ca în scurtă vreme să treacă la cele extra-terestre! Este imposibil să
nu fi observat stoicismul cu care depune cereri peste cereri, unele poate
îndreptățite, altele de-a dreptul absurde sau chiar ilare, cum ar fi cererea de desființare a pesede-ului!
Dacă nu l-am ști
și nu l-am cunoaște pe numitul dracnea liviu nicolae, l-am vedea în masa mare a
deținuților care de plictiseală fac câte o plângere, câte o reclamație, câte o
cerere în căsătorie, cu siguranța omului care deși nu are nimic de câștigat,
știe că nu are ce pierde, găsindu-și astfel o distracție, un mod de a-și trece
timpul, o modalitate de a ucide dușmanul numărul unu al izolării, adică zisa plictiseală!
Dacă nu l-am ști
și nu l-am cunoaște dar îl știm și-l cunoaștem: nu plictiseala îl face pe dracnea
liviu nicolae să procedeze astfel ci un calcul foarte exact: simte că partidul
a rămas pe mâini proaste, simte că partidul nu are tătuc, simte că dacă acum ar
ieși, în șase luni ar putea fi din nou ce a mai fost și mai mult decât atât! Așa
i se pare și, noaptea, în celulă, în timp ce unii poate ar recita poeme de Radu
Gyr, el vede cu ochii minții întoarcerea slugilor care până mai ieri îl pupau
în – vă rog să mă iertați – în koor și ploconirea lor, a celor care au plecat acum după
dosuri ce par mai parfumate! Ei bine, nu știu cum visează, cu ochii închiși sau
deschiși dar este clar că dracnea liviu nicolae are un calcul și o socoteală, că
nu se face de râs din prostie ci dintr-un calcul ce pare a fi de PR.
Ce va fi?
Va vedea, pe noi
nu prea ne mai interesează individul nici dacă el își închipuiește că păstrarea
notorietății îl va ajuta în vreun fel în dosarul Teldrum care iată, se apropie!
Ω
Așadar, vrem nu
vrem, pușcăriașul încearcă să ne dea câte o doză de lecitină, în speranța că
nu vom uita ... nicicând ... trandafirii ...
Pe cine să
uităm...?
Pe cine ...
Așa încearcă
să-și amintească un om ... de pe stradă ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu