Am fost la
cumpărături, la un Carrefour din sud: pentru cine nu crede, sunt gata să dau
toate datele!
Așadar, am fost
la cumpărături într-un magazin din acestea noi, un mall adică sau, dacă doriți,
un mol. Bine, și magazinul se cheamă pe românește „cherfur”, că așa suntem noi,
românii, anglofoni nevoie mare ... Dar nu despre asta era vorba ci, despre
modul în care am fost servit ...
Inutil să vă
spun că pe la ora 11:00 rafturile încă nu sunt aprovizionate după ziua
anterioară, inutil să vă spun ce hăulituri străbat magazinul, inutil să vă spun
ce glume se aruncă între angajați ... util este să vă povestesc altceva ...
eram așadar la raionul brânzeturi și, după mintea mea cea puțină, rog vânzătoarea să-mi dea circa 150 de grame dintr-o bucată de brânză. Repet,
dintr-o bucată de brânză blue, cu o formă regulată. Acum, să înțelegeți și
dumneavoastră de ce zic „după mintea mea cea puțină” - vânzătoarea, privindu-mă
amuzată, îi atrage atenția unei colege asupra mea și spune:
- I-auzi, acu` să-i tai la greutate (adică mie)! Eu, încăpățânat
că așa m-a făcut mama, insist să-mi taie circa 150 de grame!
-
N-am cum, de und` să știu io cât ie 150 dă
grame? Eu, mărinimos, zic în „mintea mea cea puțină” că îi fac un bine și îi
explic:
-
Pune bucata întreagă pe cântar – o pune – cât cântărește?
După ceva opinteală, scot de la ea un 874 chinuit.
-
Bun, spun eu, să zicem rotund 900. Acum, 900 de
grame împărțit la 150 de grame, cât face?
-
Iote la iel, vrea să fac matematică! Colegele se
amuză de mintea mea puțină care își închipuie că ele ar putea face o împărțire
de ciclu primar!
-
Iote la iel ... Eu – v-am spus că sunt
încăpățânat – continui:
-
Face 6, deci 150 de grame din bucata asta
înseamnă cam a șasea parte din ea! Și atât!
Vânzătoarea se repede cu cuțitul și, în
timp ce luminată de descoperire zice „AHA” taie o bucată de peste 280 de grame!
Am întrebat-o de
unde este, de unde îi aduce Carrefour-ul la muncă în București și mi-a răspuns
cu mult tupeu „să nu o jicnesc”! Relația ei cu „artimetica” elementară nu a
făcut-o să se simtă „jicnită” în nici un fel dar a-i lăsa de înțeles că
nu-i din București a atins-o la coarda sensibilă de cetățean cu drept de vot!
M-am lăsat
păgubaș, am luat bucățica de blue și dus am fost.
Ni s-au
întâmplat tuturor asemenea lucruri dar de obicei le-am trecut cu vederea,
considerând că nu este mare nevoie de pregătire pentru a face pe vânzătorul: ei
bine, ne-am înșelat!
ȘCOLILE DE COMERȚ TREBUIE REÎNFIINȚATE ȘI
VÂNZĂTORII ȘCOLIȚI!
DACĂ UN OM NU ESTE CAPABIL SĂ PRICEAPĂ UNA
SAU DOUĂ OPERAȚIUNI ARITMETICE,
SUNTEȚI CONVINȘI CĂ SE VA SPĂLA PE MÂINI
ÎNTRE MOMENTUL SCOBITULUI ÎN NAS
ȘI MOMENTUL ÎN CARE VĂ SERVEȘTE BUCATA DE
BRÂNZĂ, DE CARNE, DE „MIZEL”, ETC?
POATE DA ... DAR NU BAG MÂNA ÎN FOC!
Ω
Probabil că asemenea oameni nu pot fi școliți pentru motivul că școala
este pentru proști iar ei/ele sunt deștepți, dar măcar putem pregăti alții,
care să-și facă datoria onest!
Problema este alta:
ACESTE PERSOANE VOTEAZĂ!
ACESTE PERSOANE AU RÂS DE țața veorica LA
ÎNTREBAREA CU ARIA CERCULUI!
ACESTE PERSOANE AU UN VOT EGAL CU AL
PREȘEDINTELUI ACADEMIEI, AL UNUI MEDIC, INGINER, PROFESOR, ETC!
DE CE?
ACESTE PERSOANE CARE ÎȘI VÂND PE MAI NIMIC
VOTUL ȘI VIITORUL LOR,
AL COPIILOR LOR ȘI PE AL NOSTRU AU DREPTUL DE
A HOTĂRÎ
ÎNCOTRO MERGE ROMÂNIA ÎN ANII VIITORI!
ADICĂ ÎNCOTRO VEI MERGE DUMNEATA ȘI DUMNEALUI
ȘI EU ȘI ALȚII ...
O FI CORECT?
Așa se
întreabă un om, de pe stradă!
P.S. Dacă această persoană este suficient de pregătită pentru a lucra la vânzare, cu bani, femeia de la curățenia, cum o fi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu