Fără emoție

    Întâmplările nefericite de acum au indus o stare de emoție generală în societățile non ruse, lucrul fiind chiar bine venit. Dar, dacă stăm strâmb și judecăm drept, trebuie să spunem că a ajuta este una și a sări peste rând este alta! Vorbesc, ați înțeles sigur, despre aderarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei la UE. Nu, nu sunt împotriva acestui lucru, pot spune că m-ar bucura pentru că ar împinge și mai departe linia care ne separă de mult prea marele și flămândul nostru vecin de la est dar acest lucru nu trebuie făcut sub imperiul emoției, deci nu trebuie folosit un regim de urgență numai și numai pentru a mai pune o iluzorie piedică în calea Rusiei! Ucraina luptă și are toată admirația mea, dar corupția din România este ca și inexistentă pe lângă cea din Ucraina (mame ucrainene declară după trecerea frontierei în România că vameșii ucraineni cer bani pentru a lăsa civilii să fugă din țară)! Și nu numai ... Extinderea UE acum, ar însemna o sinucidere teritorială, o frontieră comună cu Rusia (Bielorusia nu cred că merită pomenită separat), cu Armenia și cu Azerbaidjan: nu este cam mult? De fapt, nu mult cât rapid! Să nu uităm prin ce a trebuit să treacă România pentru a fi membru al UE (de NATO să nu mai vorbim!), să nu uităm cum am perceput cu toții că am fost obligați să facem frumos pentru aderare, să nu uităm ce s-ar întâmpla în Europa cu grupuri rusofone și rusofile atât de masive, convinse și compacte cum sunt cele din estul Ucrainei! Cu Transnistria, pseudo republică pro rusă în mijlocul Europei, ce am face? Cu Crimeea cum rămâne? Dar cu hotărârea Ucrainei de a nu recunoaște de fapt alte naționalități pe teritoriul ei, adică așa cum face cu românii care sunt considerați moldoveni în continuarea politicii naționaliste sovietice care considera că românii și moldovenii sunt neamuri diferite? Chiar și Moldova ar veni cu găgăuzii și cu o comunitate rusă din nou foarte puternică! Despre Georgia putem spune cam aceleași lucruri! Așadar, are rost graba atunci când ai atâtea belele și nici un câștig de moment ci o iluzorie și îndepăratată bunăstare? Trebuie să lăsăm emoțiile de-o parte, trebuie să ne ajutăm pe mai departe aproapele în mod umanitar și dacă este posibil chiar și militar dar pentru aderarea la blocul comunitar cred că este prea devreme! De fapt, să fim sinceri: România și Bulgaria au prins un tren formidabil în 2007 pentru că în realitate, nici astăzi cele două țări nu întrunesc 100% condițiile aderării care a venit într-un moment favorabil!

   Ω

   Ținem cu Ucraina și ucrainenii, îi ajutăm cât putem, dar pentru aderarea la UE cred că trebuie trecut prin statutul de candidat și prin toate reglajele cerute de uniune pentru o cât mai ușoară și mai perfectă alăturare într-un viitor mediu ca durată! În caz contrar, dacă UE se va extinde necontrolat, este posibil să se trezească pe neașteptate că s-a lăsat cucerită de fosta uniune sovietică și nu invers ... Așa crede un om, de pe stradă ...