Provident sau providențial?

   Păcăleala unor vorbe goale


   Providențial, cuvânt cu conotații oarecum religioase (vezi fratele lui bun „providență”), înseamnă că ceva s-a petrecut la momentul potrivit, că ceva excepțional s-a petrecut tocmai când era nevoie, că ceva benefic s-a întâmplat în cel mai favorabil moment cu putință, înseamnă de fapt că s-a întâmplat ceva foarte bine într-o clipă neașteptată, ducând la rezultate excepționale! Adicătelea, niciodată un lucru rău nu poate fi considerat ca fiind providențial (poate pentru ceilalți, nu pentru cel/cea căruia i se întâmplă): cel puțin așa ne învață pe noi dicționarele limbii române!

   Chiar dacă nu tot omul pune mâna pe o carte și cu atât mai puțin pe un dicționar, chiar dacă nu tot omul poate defini cu lux de amănunte termenul, este clar că tuturor le sună „de bine”, drept care, o firmă ce se ocupă cu o formă de așa zis împrumut legal de bani, și-a luat un asemenea nume, o asemenea denumire care poate (și sigur o face) induce în eroare un individ cu ceva mai puțină școală sau educație, ori pur și simplu cu mai puțină minte!

   Iată dar, în situația scăderii dobânzii de referință a BNR până la praguri istorice, cum băncile volens nolens ieftinesc împrumuturile, iată dar cum firmele și cetățenii pot lua mult mai ușor și cu costuri mult mai mici împrumuturi bancare, iată dar ... cum unii vânează pur și simplu categoriile sociale mai sus enumerate, aruncând pe piață credite la costuri absolut uriașe!
   Așadar, chiar firma cu numele providențial, ne oferă pe propria-i pagină un exemplu de calcul privind un credit pentru suma de 1000 de lei - acum, că o mie de lei nu mai înseamnă mare lucru, știm bine cu toții, dar să vedem în ce mod pot fi returnați banii aceștia, cu ce costuri adică:

   „Vrei banii în 24 de ore?

1.000 lei în 44 săptămâni

Rată săptămânală 32,00 lei (Comision unic 0,00 lei)                        

Valoarea totală de plată 1.403,00 lei (129,69% DAE) 

Atunci alege serviciul opţional de gestionare la domiciliu a creditului, un serviciu auxiliar oferit contra cost, care îţi permite să primeşti banii în mână, în maximum 24 de ore, la tine acasă. Nu ai nevoie de un cont bancar iar ratele le vei plăti în confortul propriei tale locuinţe.

Exemplu: Pentru un împrumut Provident de 1.000 lei pe 44 săptămâni, cu o rată a dobânzii fixă de 31,06% pe an, DAE de 129,69%, valoarea totală plătibilă este de 1.403,00 lei (include suma împrumutată, dobânda, comision de analiză a dosarului, comision de administrare, precum și comisionul unic aferent serviciului opțional dacă este cazul), rata săptămână de 32,00 lei. Comisionul unic aferent serviciului opţional de gestionare la domiciliu a acestui tip de credit este de 0,00 lei, care va fi inclus, conform opțiunii exprimate de solicitant, in valoarea totală plătibilă şi va fi distribuit în mod egal în ratele aferente împrumutului.”

 Greșelile de exprimare și ortografie aparțin paginii respective și le declar proprietatea ei inalienabilă!

   Vă rog să observați câteva ciudățenii ... în primul rând nu se vorbește despre penalizările de întârziere și altele asemenea, nici despre modul în care este girat creditul, rata de rambursare este cea săptămânală (pentru a părea mai mică) iar perioada de rambursare este una atipică, de 44 (?!?!?) de săptămâni, perioadă pentru care, dincolo de toate vorbele goale de genul „comision unic 0,00 lei”, ne este prezentată o situație absurdă, cu DAE de 129,69!
   De ce am spus absurdă? Pentru că DAE, care reprezintă Dobânda Anuală Efectivă, este un indicator care s-ar explica astfel
„Rolul DAE este tocmai de a aduce la același numitor comun toate costurile unui credit. Mai precis, DAE transformă și comisioanele aferente unui împrumut sub forma unei dobanzi anualizate. În acest fel, devine posibilă compararea a două credite, indiferent de tipul comisioanelor percepute. Iar diferența dintre DAE și rata dobânzii se datorează, în mare parte, acestor costuri suplimentare: comisioane inițiale, lunare, anuale, prime de asigurare de viață, etc.”
iar din calculul la an (adică la 52 de săptămâni în locul celor 44), obținem o dobândă cămătărească de numai ... 66,4%!
   Este adevărat că în 44 de săptămâni suma plătită suplimentar ar fi de doar 40,8%! 

   Să scurtăm deci discuția și să spunem că dacă creditul cu buletinul a făcut pe mulți să intre prostește la datorii, că dacă dobânda la creditul de nevoi personale este mare și la carduri de credit (CC) și mai mare, atunci un împrumut la un IFN este de-a dreptul înrobitor! Pur și simplu se percep dobânzi de peste 60% pe an! Nu înțeleg cum de nu se autosesizează nici una dintre autoritățile statului, iar dacă nu există cadrul legal de a interzice un asemenea act de jaf la adresa unor persoane care nu pot, nu știu, nu pricep ce li se întâmplă, mă întreb cum de nici un ONG plângător la coada câinilor „bagabonți” nu-și face pomană și cu concetățenii noștri mai puțin instruiți! 

   Ω

   Dacă prin absurd practica acestor IFN-uri nu este ilegală și se folosește de vreo portiță cu bună știință lăsată crăpată în lege, este cu siguranță IMORALĂ!
   Gândiți-vă numai câte tragedii au avut loc pentru că s-a apucat câte un „cetățean liber și cu drept de vot” să ia împrumuturi ca să-și achite întreținerea ... sau datoria ținută la birt pe caiet ... sau darul la o nuntă ... sau ce mai doriți dumneavoastră!
   Iar statul care are grijă să nu fumăm în prezența unui prea mare număr de pereți, ar trebui să reglmenteze această formă de camătă legalizată: ori sunt alte interese ...