Amărăciunea dezamăgirii

   Nu am avut niciodată încredere în personajul de operetă numit bogdan rareș, nu am avut și pace: de ce, nu mai contează! Dar în promisiunile președintelui Rmâniei și opoziției din acel moment da, am avut, am sperat că pot avea, mi-am dorit să fie adevărat că statul român se va întoarce către cetățenii lui, că va funcționa pe bază de meritocrație, că se va desființa SS, că se vor desființa pensiile speciale ... și iată urmarea: președintele României, a promulgat deja o lege care mai schimbă ceva din sistemul public de pensii, adică se modifică legea pensiilor în vigoare oferind o serie de facilități celor care au lucrat sau lucrează în domeniul energetic! Concret, prevederile legii îi includ pe mineri și energeticieni care dacă au 25 de ani de muncă în domeniu și implicit o perioadă egală de contribuție vor putea ieși la pensie cu 13 ani înainte de vârsta standard, deci dacă au strâns 25 de ani de plată a contribuțiilor de asigurări în domeniul energetic, aceștia se vor putea pensiona la 52 de ani! Argumentul este acela că energeticienii și minerii lucrează în condiții grele și, drept urmare, au dreptul să primească un regim special în ceea ce privește pensionarea. Nu mai vorbim despre faptul că legea, prost făcută ca toate legile românești, nu specifică în mod expres care sunt angajații care pot beneficia de pensionarea aceasta extraordinară, punând de fapt semnul egal între minerul din subteran și controlorul de pontaje de la suprafață, ci vorbim despre o nouă ingerință și presiune asupra sistemului public de pensii într-un domeniu care era deja reglementat solid prin grupele de muncă ce reprezentau recompensa și recunoștința noastră pentru cei care au depus muncă grea!

   Așadar, de ce a fost nevoie de această lege ambiguă?

   Cui folosește ea?

   De ce s-a creat încă o categorie de privilegiați pe spatele plătitorului obișnuit de taxe și impozite?

   Întrebările își au rostul, pentru că cu cât este mai mare numărul beneficiarilor de pensii speciale sau de serviciu, cu atât mai greu este să renunți la acordarea acestora și, cu cât este mai mare numărul de categorii de privilegiați, cu atât mai puternică va fi alianța și rezistența lor în fața unei presupuse schimbări!

   Așadar, nu doar că rarul bogdan și ai lui nu au desființat pensiile speciale, nu doar că meritocrația nu și-a făcut încă loc, nu doar că hoții de lemne nu au fost prinși, nu doar că poliția este în continuare percepută ca fiind coruptă și lipsită de reacție, dar se creează noi clase de privilegiați, fiecare duce local își gestionează feuda în stil medieval, hoții de lemne sunt apărați chiar de ministrul mediului iar poliția nu are oameni pe stradă, aflând de la TV că pe autostrăzi se circulă pe contra sens!

   Ω

   Mulțumim fostei opoziții și actualei puteri pentru dezamăgirea produsă: măcar ne-am trezit mai devreme decât în alte cicluri electorale! Pot spune că cei aflați acum la conducere sunt de departe cea mai mare și mai amară dezamăgire politică pe care au suportat-o românii de la revoluție până acum, este o dezamăgire mai mare decât cea produsă de iliescu și ai lui în anii `90. Este îngrozitor să constați că tocmai cel/cei care au inventat sintagma „partid toxic” să se arate la fel de toxici ca și partidul arătat cu degetul acum câțiva ani!

   M-am tot gândit și am înțeles că de fapt nu sunt dezamăgit, sunt dezgustat de această conducere ineptă care se luptă pe banii noștri pentru conducerea unei organizații politice particulare lăsând totul de izbeliște pentru interesul personal: pe mine personal m-au pierdut, pe mine și pe mulți alți oameni, de pe stradă ...