Și mai departe?

   Dacă vă închipuiți că voi vorbi despre alegerile proaspăt încheiate, vă înșelați: aceste noi manifestări ale consumismului electoral sunt total neinteresante, urmând ca acolo unde s-a produs o schimbare să fie înlocuiți hoții lor cu hoții noștri sau hoții noștri cu hoții lor! Nu îmi spuneți că un primar poate lupta împotriva consiliului și că toți aceștia sunt imuni la presiunile – să zicem – dezvoltatorilor imobiliari care acum, după ce au spălat grosul banilor, își permit să plătească suficient și oficial încât să facă un producător de pâine să-și mute ditamai fabrica din București! La fel se vor petrece lucrurile în doar câțiva ani și cu marile magazine en-gros plasate deja în oraș, pe terenuri ... interesante: cât costă oare terenul de sub Metro și vecinii săi din nordul orașului?

   Așadar, nu ne interesează hoții noi sau vechi decât în măsura în care sunt condamnați la mai mult de trei ani cu suspendare și li se mai iau și banii înapoi!

   În caz contrar, în cazul în care moda celor trei ani cu suspendare, în cazul acelei sentințe în care justiția pare a-și cere scuze că l-a deranjat pe hoțul cu costum, în cazul acesta devenit deja loc comun al justiției românești, în cazul hilar în care primarul vinovat de peste 60 de morți încă nu a plătit pentru incompetența lui, altceva mă interesează și mă face să mă întreb ce urmează!

   Și acest altceva este expoziția de la Biblioteca Națională din București, acolo unde într-un spațiu generos și bine gândit expun lucrări de artă contemporană artiști români și străini, în special tineri care deja văd lumea altfel decât noi, ăștia trecuți de ... 30 de ani!

 

   Câteva cuvinte despre clădirea bibliotecii: este mare, este mai spectaculoasă pe interior decât pe exterior, pare funcțională și binișor dotată, are multe spații aerisite în care se pot desfășura acte culturale și nu neapărat petreceri manelistice. Din alt punct de vedere, ditamai clădirea Bibliotecii Naționale a României este tapetată cu veșnicele afișe scrise de regulă de mână, lipite peste tot cu bandă adezivă, suporturile ideale pentru exprimarea tuturor interdicțiilor ce pot trece prin mintea pare-se destul de puțină a administratorilor ei! Alături de aceste elemente tipice spațiului românesc, trebuie să remarcăm murdăria inadmisibilă de pe toate geamurile bibliotecii, fie ele ferestre, fie ele parapete ale mâinii curente: am spus inadmisibil, pentru că este clar că totul tinde să devină și aici o sinecură generalizată rezultată din numiri politice!

 

   În acest spațiu, cu bunele și cu relele lui, a fost organizată expoziția numită WAS JETZT? sau ET APRES? ori ȘI MAI DEPARTE? Expoziția, căreia nu i-a făcut nimeni publicitate și care există numai și numai datorită bunăvoinței unor organizatori care nu știu să dea faliment altfel decât îngropându-și banii în evenimente culturale, vorbește despre criza pe care o trecem, despre criza societății moderne, despre dezumanizarea omului și înlocuirea lui cu o nouă ființă numită CONSUMATOR! Nu vă plictisesc cu descrieri sau explicații, vă las să judecați singuri mai ales că intrarea este ... gratuită. Nu vă speriați de conceptul de artă contemporană, chiar și Leonardo ori Cellini au fost la un moment dat contemporanii cuiva! Nu vă feriți de asemenea provocări intelectuale: o vizită, fie ea și de scurtă durată într-un spațiu expozițional vă poate face să gustați mai din plin spectacolul inegalabil al minunatului fotbal, acea formă de artă care ne-a tâmpit de tot pe cei mai mulți dintre noi!

 

   Țin să mulțumesc din tot sufletul doamnei Simona Tache Tărtăcuță care printr-o fericită întâmplare ne-a fost alături în timpul vizitei și de la care am aflat care sunt culisele actului cultural în România europeană și modernă cu care se laudă mai toți cei pe care i-am/i-ați votat ieri!

 

   Ω

 

   Vom reuși să lăsăm puțin loc în mințile și sufletele noastre pentru artă?

   Vom reuși să înțelegem că viața nu se compune numai din manele, fotbal și grătare?

   Vom reuși ca prin artă să nu mai înțelegem lamentațiile țigănesco orientale ale maneliștilor noilor mahalale românești?

   Vom reuși vreodată?

   Nu cred! Nu este un secret, nu cred, pentru că media românească, radio, tv, internet, ne conduc de mânuță spre statutul mai sus declarat, de CONSUMATOR!

   Ce se va întâmpla în viitor? Simplu, oameni ca doamna Tache vor dispărea și verii beeecali ne vor vorbi și despre artă, nu doar despre fotbal: iar noi îi vom asculta ...

   Așa crede un om ... de pe stradă ...