Mă mai uit la emisiunea de bucătăreală de la a1. Mă mai uit, pentru că formatul neschimbat de ani de zile, glumele neschimbate de ani de zile, scenariul neschimbat de ani de zile ne-au dus la o stare de plictiseală în care atunci când emisiunea lipsește nu prea mai simți că-ți lipsește. Ei bine, uitându-mă din nou la „Chefi la cuțite”, am constatat că printre alte lucruri neschimbate se mai găsește ceva imuabil, anume limbajul concurenților: dincolo de aerele de vedetă, de fițele de mari maeștri, se află în permanență limbajul, stridența, prostia, lipsa educației de care unii chiar fac paradă, aplicând sistemul românesc de educație prin cei șapte ani de acasă, anume dacă nu știi ceva, transformă ignoranța în mârlănie și obrăznicie dusă la extrem! Același lucru îl vedem și pe stradă: dacă un șofer te ratează la mustață și scapi cu viață în mod neașteptat, tot acel șofer te va înjura suculent, corpolent, savuros și delicios – ți-a arătat așadar cine-i șeful, chiar dacă era vinovat și gata să te omoare! Cam așa stau lucrurile și în această emisiune împănată cu trivialități debitate de persoane care cred că astfel devin mai interesante și își arată superioritatea! Notați vă rog că nu mă leg de lipsa acordului gramatical sau de englezismele fără noimă folosite în locul cuvintelor românești, astea le las pe altă dată ...
Ω
Orice concurent poate fi
plasat într-un clasament la beep-urilor necesare apariției pe post, iar acest
clasament este condus de departe întotdeauna de femei: în mod paradoxal,
femeile sunt cele mai stridente în limbaj, folosesc cea mai mare cantitate de
beep-beep și se exprimă într-un mod absolut abject! Oare ăștia sunt românii
medii? Așa se întreabă un om, de pe stradă ... după ce a urmărit o emisiune
pentru gust cu mult dezgust ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu