Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 7 noiembrie 2012

Entr'acte - Băieții de aur , sînt un cuplu ciudat la teatru' de rîs !

   Nu confundați Neil Simon cu Nina Simone !


   Mă pregăteam să scriu cîteva rînduri despre o .... a Teatrului Mic din București , dar , din fericire am întîrziat cîteva zile , lucru ce mi-a permis să îndrept o gravă eroare ce era s-o comit !
   Din fericire !
   Iată și despre ce este vorba : joacă la teatrul mai sus pomenit , o piesuță , o piesulică , o încercare de piesă , o ... în sfîrșit , o prostiuță , pe numele ei Băieții de aur - vărsată pe hîrtie de Neil Simon ; așteptările pe care te simți îndreptățit să le ai cînd distribuția începe cu Dan Condurache și continuă cu Mihai Dinvale , îți sînt grav înșelate de realitate !
   O făcătură de proastă calitate , vulgară , stridentă și amatoristic tratată te face să simți că pe lîngă bani , mai pierzi și timpul : un șuț de buzunare te poate ușura de bani , dar nu și de timp - teatrul mic te ” face ” de amîndouă !
   Întrebarea pertinentă pe care nu încetezi să ți-o pui , este dacă nu cumva o asemenea manifestare pseudo artistică este urmarea prezenței unora în telenovele : totuși la MM n-am băgat de seamă așa ceva !

   Și în acest moment , eram pregătiți să spunem că ceva mai prost , n-am văzut !

   Aici , intervine bucuria întîrzierii despre care vorbeam mai sus : am încercat din nou dramaturgia lui Neil Simon , de astă dată la Teatrul de Comedie !
   Și DA , iată că se poate mai prost !
   Nu mai prost , mult mai prost !
   Mizerabil putem spune : amatoristic dacă l-am numi , ar fi un compliment !
  
   Să le luăm pe rînd : la Teatrul Mic am suportat o piesă proastă , prost jucată , neregizată , într-o sală problemă ; într-adevăr o mare problemă , pentru că indiferent ce-ai vedea , vei fi cu sufletul , pardon , genunchii la gură ( cîte locuri în plus s-or fi cîștigat astfel - poate , renovarea în curs , va rezolva problema ) ! Ne-am mai plîns și cu altă ocazie , însă a fost inutil , sala rămîne odioasă . Dar dacă ceea ce vezi , merită , uiți de ghionturile vecinilor : dacă nu merită ....
   Și nu merită !

   La Teatrul de Comedie însă , lucrurile stau și mai rău : după cumpărarea biletelor , on-line , într-un mod foarte civilizat , te aștepți ca lucrurile să decurgă în continuare la fel : PĂCĂLEALĂ ... !
   Intrarea de discotecă rurală îți dă de bănuit , dar ce e mai rău abia urmează ! În foaier , te întîmpină o tejghea ( un fost sau viitor bufet ? ) în spatele căreia sînt depozitate la vedere tot felul de vechituri , inclusiv cîteva suluri de mochetă ! În celălalt capăt al spațiului ce s-ar dori foaier , o ( bănuim ) garderobă , deservită de o persoană care , credem noi , în loc să ne ia hainele , își scria memoriile . Sala în sine , ar putea fi singurul lucru bun , iar spațiul dintre rînduri ni
l-am dori în avion ! Însă ... însă și aici avem probleme : sala cu tot ce înseamnă ea ( iluminat , condiționare , grupuri sanitare , etc ) a fost concepută pentru un număr de spectatori ; dacă însă , te hotărăști să faci un ciubuc și mai pui niște zeci de scaune prin acea sală , nu faci altceva decît să scazi confortul (deja minim ) tuturor în mod nemeritat !
   Și în timp ce pauza a ceea ce bănuim că a fost un spectacol se derula liniștit în glumele vulgare ale unui grup adus prin sindicat ( se mai obișnuiește ? ) , auzi de la garderobă indicații către bufet : ” cum ieșiți , e un bar pe stînga ” ! Vrea să spună , cum ieși din teatru ? Da , ieși din clădirea teatrului , te învîrți nițel prin centrul vechi , bei o bere și cînd ai chef te întorci ! Au fost unii care așa au procedat și , la sfîrșitul piesei nu i-am mai condamnat ! În timp ce ei își fac numarul pe afară , tu ” admiri ” pe pereții foaierului cîteva afișe jumulite , care , bănuim , ar vrea să aibă legătură cu centenarul nenea Iancu ; stînd în picioare le admiri pereții , pentru că pe canapeaua și fotoliile din hol/foaier scrie foarte clar ( de mînă ) :" nu vă așezați - recuzită " ! 
   Toate astea le-ai mai înghiți , dar piesa , piesa aceea de teatru , sau ce-o fi fost ea , te lasă fără suflu ; ei bine da , după băieții de aur voiam să spun că
n-am văzut ceva mai prost : rectific , acum am văzut ! Am văzut ceva jenant , prost jucat , perimat , vulgar , sărac în idei și realizare , un ceva sau o ceva care , pentru două ore a reușit să amuze un public sindicalist , un public ce și-a verificat permanent telefoanele , un public care în timpul piesei plănuia petrecerea viitoare , un public care s-a amuzat grosier și grotesc NUMAI la replicile vulgare ! Iar ” doamnele și domnii ” aceștia , erau aduși de o firmă ( nu spunem care ) ca să ... " socializeze " ! Poate pe viitor îi vor duce tot la grătar și manele , pentru că în timpul piesei au socializat destul !
   O mențiune specială totuși la acest Teatru de Comedie ! A fost și un personaj care s-a evidențiat : nu , nu un actor ( ce prostie ) ! GARDEROBIERA s-a evidențiat : a fost personajul cel mai activ , cel mai vizibil și cert cel mai zgomotos ( mai ales în timpul spectacolului ) al teatrului ( între două haine , făcea și pe plasatoarea ) !
   Experiența , îngrozitoare , n-o recomandăm nici unui om normal : pînă la proba contrarie , teatrul de comedie , rămîne pentru noi , un
teatru de tot rîsu' !

   Dar , pentru că nu putem crede că teatrul românesc a ajuns atît de rău , ne întrebăm dacă nu sînt și alți vinovați ! Cum ar fi ?
   Cum ar fi textele prăfuite ale lui Neil Simon , perimate , ridicole și infantile : cei ce au propus jucarea acestor ... nu știm cum pot fi numite , au marșat pe calitatea îndoielnică a publicului nostru oferindu-i niște prostii ... antologice ! Nu mai este mult timp și în mijlocul spectacolului vom avea pauze de manele ( ce bine ar da asta în Livada cu vișini ) !
   Sau încercarea disperată de a imita pînă la identitate filmul american din '68 ( Jack Lemmon & Walter Matthau erau savuroși ) ? 
   N-ar fi rău să înțelegeți doamnelor și domnilor care vă ocupați de repertoriu , că Biloxi Blues nu înseamnă ca NS a produs numai și numai capodopere : omul a gasit o nișă pe care a exploatat-o pînă dincolo de saturație , iar noi ne-am săturat !
   Ne-am săturat de piesele ușurele , populate cu personaje ușurele , ce repetă exasperant situații care nu spun nimic spectatorului român !

   Spuneți că și Commedia dell'arte este veche ? Da , așa-i : dar nu-i prăfuită !


Ω

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu