Faceți căutări pe acest blog

luni, 8 februarie 2021

Pour les connaisseur

   Ce credeți dumneavoastră că este numai pentru cunoscători? Ei bine, circuitul cetățeanului prin natura serviciilor oferite de instituțiile de stat este, în mod evident, numai și numai pentru cunoscători! Nu ești un cunoscător? Nu cunoști așadar pe nimeni? Nu ai nici obrăznicia să intri peste ei și să-i deranjezi? Te lasă nervii repede? Atunci, ne pare rău, mai veniți dumneavoastră când v-om chema noi! Dar hai s-o scurtez ...

   Avem în familie o persoană în vârstă și nedeplasabilă dar cu contacte cu lumea în sensul că nu este o persoană izolată ci primește oameni, etc, etc. Ei bine, am vrut să programez această persoană pentru vaccinarea anti Covid, fiind bine trecută de pragul celor 65 de ani: din acest moment, începe nebunia! I-am făcut cont pe platforma STS-ului care, platformă bine făcută, de către cunoscători, nu are posibilitatea programării unor asemenea persoane: nu spun că n-am putut eu, dar nu a putut nici medicul de familie! Am sunat la call center unde, după ore întregi de stat la telefon în așteptare, am fost îndrumat amabil, chiar foarte amabil pot spune, către dsp sau medicul de familie. Medicul de familie mi-a declarat clar că nu poate face nimic mai mult decât fac eu și că mă sfătuiește – asta mi-a spus-o mai pe ocolite – să renunț, că oricum la vârsta dumneaei ... ehe, să fim noi sănătoși! M-am lămurit, deci m-am îndreptat spre dsp! La dsp nu vă sfătuiesc să sunați decât dacă doriți un motiv de sinucidere: nu răspunde nimeni, niciodată, la nici o oră – nu trimiteți e-mail sau altfel de mesaje, nici așa nu veți fi băgați în seamă! Așadar, hai la dsp București, strada Avrig 72-74. Nu puteți rata clădirea, este aceea în fața căreia stau mulți petenți cu hârtii în mână, așteptând să se îndure de ei „domnul” sau „doamna” de la poartă și să-i lase să intre acolo unde au tot dreptul să pătrundă fără opreliști! De la dsp am fost trimis la ps, adică la primăria de sector. La ps, s-au uitat oamenii la mine ca la nebun, s-au crucit, au șușotit între ei și mi-au dat, conspirativ, un număr de telefon! Numărul de telefon era de la cc, deci lipsit de importanță chiar dacă sunând am vorbit cu cc-ul din Buzău. Iar cc-ul din Buzău m-a sfătuit să mă duc la dsp! Am simțit că înnebunesc așa că, pentru calmare sau calmic, nici nu mai știu, m-am dus din dou la dsp! Acum, am reușit să vorbesc cu o angajată care, confidențial, mi-a transmis că medicii de familie au primit instrucțiuni despre cum să procedeze dar ori nu le-au citit, ori nu le bagă în seamă și, după o matură chibzuință de vreo 30 de secunde s-a luminat la față și mi-a dat soluția pe care o credea câștigătoare ca un bilet la loteria română: dgaspc! Da da, dgaspc trebuie să rezolve problema! Nu era chiar sigură dar ... așa bănuia! Am plecat plin de draci și am verificat ce înseamnă dgaspc, aflând că este direcția generală pentru asistența socială și protecția copilului! Plin de gânduri negre, m-am îndreptat către dgaspc și aici ... SURPRIZĂ: aici, cineva a notat datele persoanei, m-a întrebat cine mai locuiește la adresă și dacă ceilalți doresc să se vaccineze ... persoana, o femeie, a fost mai mult decât amabilă și binevoitoare, ba chiar mi-a spus câți alți nedeplasabili sunt deja înscriși ... Mă miram de cât de normal și civilizat se poartă angajata și am înțeles că nu era decât o mască, menită să mă păcălească, să-mi scadă vigilența pentru a mă năuci la final atunci când voi fi luat pe nepregătite! Și momentul surprizei totale, a sosit:

-          Noi doar facem lista cu doritorii nedeplasabili, urmează să o trimitem la dsp!

-          Când? întreb eu!

-          Nu știu, când ne-o vor cere – îmi răspunde angajata iar eu mă înmoi de tot ...

  

   Cu ce m-am ales din toată alergătura asta? De ce nu știe dreapta ce face stânga? De ce nu a știut nimeni să mă îndrume din prima clipă către dgaspc? De ce nu am putut face această înscriere telefonic sau și mai bine online? Eu nu știu și nimeni nu știe de ce a fost nevoie de mai mult de o săptămână de alergătură și așteptat pe la cozi pentru un lucru de nimic? Dar marea întrebare rămasă fără răspuns este: cu ce m-am ales și de ce statul român pare a angaja numai incapabili idioți?

   M-am ales totuși cu ceva pe lângă condiția fizică mult mai bună: am reînvățat sistemul acronimelor de la stat! Uitasem dar mi-am reamintit și m-am reîntors în copilărie și adolescență când, făcând sport, eram trimis la dcs, adică la ... dispensarul central sportiv ...

   Prin comparație cu ce a fost acum 30 de ani, administrația românească nu a evoluat absolut deloc, nu a crescut decât în sporuri, eficiența tinzând în continuare spre zero ... v-o spune un deja connaisseur ...

   Așa crede un om, de pe stradă ...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu