Faceți căutări pe acest blog

marți, 27 aprilie 2021

Entr`acte: idei, păreri, întrebări

  Avram Noam Chomsky, nume puțin cunoscut la noi, este un lingvist, filosof, istoric și activist politic american, profesor emerit în lingvistică la Massachusetts Institute of Technology (MIT). În lumea academică, Chomsky este cunoscut pentru teoria gramaticii generativ-transformaționale și pentru contribuțiile sale în domeniul lingvisticii teoretice (gramatica universală). El este cel care a revoluționat întreg sistemul lingvistic modern prin celebrele sale modele generative.

   Din punct de vedere ideologic este aliniat cu anarho-sindicalismul, o teorie anarhistă care consideră sindicalismul ca fiind metoda prin care muncitorii prinși într-o societate capitalistă pot prelua controlul economiei și astfel să influențeze întreaga societate. Sindicaliștii consideră teoriile lor economice ca fiind o strategie pentru facilitarea tendințelor muncitorești de a-și afirma interesele de clasă în mod direct, cu valori democratice și producție axată pe nevoi în detrimentul profitului. Principiile de bază ale anarho-sindicalismului sunt solidaritatea, acțiunea directă (întreprinsă fără intervenția terților precum politicieni sau birocrați), democrația directă sau autogestionarea în muncă. Scopul anarho-sindicalismului este de a aboli sistemul salarial și sclavia salarială. Anarho-sindicaliștii cred că scopul statului trebuie să fie acela de a proteja proprietatea privată creând privilegiul economic, social și politic dând astfel muncitorilor posibilitatea de a se bucura de independența materială și autonomia socială care succed acesteia. În contrast cu Marxism-Leninismul, anarho-sindicaliștii contestă posibilitatea și necesitatea unui stat socialist sau a un stat care acționează în interesul muncitorilor deoarece orice stat cu intenția de a împuternici muncitorii, inevitabil, se va împuternici pe sine sau elita conducătoare prin folosirea muncitorilor. Toată această teorie pare o utopie fără margini dar, nu se știe niciodată ... Decurgând din filosofia anarhistă din care se inspiră, anarho-sindicalismul susține ideea că puterea corupe, lucru pe care cu toții l-am văzut pus în practică de-a lungul timpului.

   În afara lumii academice, Chomsky este cunoscut pentru activitatea politică și pentru critica la adresa politicii externe a Statelor Unite dar și a altor guverne, el descriindu-se drept un socialist libertarian nu doar un simpatizant al anarho-sindicalismului: a și declarat că preferințele sale personale „sunt unele anarhiste tradiționale, în bună măsură cu originea în iluminism și în liberalismul clasic” și că apreciază socialismul libertarian. În concluzie, se declară un simpatizant al anarho-sindicalismului (prin care înțelege un sistem descentralizat de asocieri libere între instituții economice și sociale) și este considerat o persoană cheie în stânga politică americană ... 

   Academic, Chomsky propune ipoteza „gramaticii universale" prin care înțelege „ansamblul acelor structuri și mecanisme biologice înnăscute, caracteristice speciei homo sapiens, care sunt în măsură să explice, pornind de la informația pe care o oferă ambianța lingvistică, producerea acelei competențe pe care o descriu gramaticile speciale ale diferitelor limbaje naturale” – cam complicat mod de a spune că omul are limbajul în sânge, nu-i așa? Natura umană, faptul că specia umană posedă acele mecanisme înnăscute care îi permit omului să genereze noul, este cea care îl înzestrează cu creativitate pe om, condiție incompatibilă cu lipsa libertății. Chomsky crede că un element fundamental al naturii umane este nevoia muncii creative, a cercetării creative - creativitate care trebuie să se manifeste în afara limitelor arbitrare pe care le pot impune instituțiile coercitive. O societate decentă trebuie să maximizeze condițiile de exprimare a creativității umane și să depășească represiunea și opresiunea, care există ca reminiscențe istorice în orice societate. Chomsky consideră că există două sarcini intelectuale importante în sfera politică și socială:

   Prima este aceea de a imagina o societate viitoare dreaptă, adică de a crea o „teorie socială umanistă, bazată, pe cât posibil, pe concepte ferme și umane despre esența sau natura umană”.

   Cealaltă este de a înțelege natura puterii și a opresiunii și terorii din societate. Aceasta înseamnă a ne referi la instituții precum administrația, poliția, armata, dar și alte instituții centrale economice, comerciale și financiare. El atrage atenția asupra puterii deosebite pe care o capătă marile corporații multinaționale.

 

   Ei bine, acest personaj care este posibil să nu ne placă, teoretizează niște utopice ciudățenii cărora alții nu le pot da glas chiar dacă le simt în ființa lor. Însă, ce poate fi mai important pentru noi cei aflați încă la vârsta mersului în patru labe în lumea democrației, abia acum urmează! Acest Chomski, a pus pe hârtie zece principii (evreu, ce vreți, tot la decalog îl trage sufletul!) ale tâmpirii și manipulării maselor! Iată-le:

   1. Să distragi permanent aten­ţia de la problemele sociale reale, îndreptând-o către subiecte mi­no­re, dar cu mare impact emo­ţio­nal. Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu altceva decât cu problemele lui reale.

   2. Să creezi probleme grave, care angajează masiv opinia pu­blică şi tot tu să vii cu soluţii. Un exemplu: să favorizezi violenţa urbană şi apoi să vii tot tu cu gu­ver­narea providenţială care sal­vea­ză naţiunea în temeiul legilor re­presive cerute de popor, cu pre­ţul limitării libertăţilor democratice.

   3. Să aplici treptat toate mă­su­rile dure. Ceea ce ar duce la miş­cări populare, dacă se aplică într-un singur pachet şi dintr-odată, de­vine suportabil, dacă este livrat în porţii anuale, conform unui program anunţat.

   4. Să obţii acordul de moment al poporului pentru măsuri economice dure din viitor. Omul se obişnuieşte cu ideea şi înghite tot, dacă e  prevenit şi amânat.

   5. Să te adresezi mulţimilor ca şi cum toţi oamenii au o gândire infantilă. În felul acesta, îndrepţi mulţimile spre o gândire infantilă care nu face relaţia dintre cauză şi efect.

   6. Să faci tot timpul apel la sentimente şi la reacţii glandulare, nu la raţiune. Să încurajezi reacţiile emoţionale, pentru că sunt cel mai uşor de manevrat.

   7. Să ţii poporul în ignoranţă şi în satisfacţii ieftine, dar multe. Un sistem de învăţământ corupt şi nefuncţional este instrumentul ide­al de a tâmpi lumea şi a o controla.

   8. Să încurajezi financiar me­dia aceea care îndobitoceşte pu­bli­­cul şi-l ţine legat de emisiuni şi se­ria­le vulgare ce trag inteligenţa în jos.

   9. Să stimulezi simţământul individual de culpă, de fatalitate, de neputinţă. Omul care nu mai are îndemnul să se revolte, devine turmă şi e uşor de controlat.

   10. Să apelezi la toate cuceri­rile ştiinţelor pentru a cunoaşte punctele slabe din psihologia individului şi a mulţimilor. În acelaşi timp să le discreditezi prin media, astfel ca poporul să nu creadă în mijloacele şi strategiile statale de manipulare.

  

   Vă sunt cunoscute măruță, lecții de viață, mireasa, puterea dragostei, adela, las fierbinți, vorbește lumea, tânăr și neliniștit, hercai, la răscruce, prețul fericirii, te cunosc de undeva, nesfârșitele discuții pseudo intelectuale dar și veșnicul fotbal care a ajuns să fie difuzat la nesfârșit – cred că și în buclă? Vă sunt cunoscute? Dar de străinii care nu ne lasă să progresăm, ați auzit? Dar de sentimentul de naționalism fanatic la gândul că „ne ia ungurii Ardealul” sunteți apropiați? De strada care cere pedeapsa pentru un inculpat erijându-se în tribunal, știți? Emoțiile ieftine deșteptate de o mâță pufoasă și de un buchet imens de trandafiri, vă sunt cunoscute? Vă trebuie mai mult de 30 de secunde ca să spuneți care este ultima carte pe care ați citit-o? Considerați normal ca programele de știri să ne arate morți și accidente dar să nu se ocupe de problemele grave ale societății? Ați simțit o ușurare de indiferență că știința nu-și mai are locul în mass media și nici jocul de șah? V-ați bucurat că se face mai puțină școală? Ați profitat de „bunăvoința” cuiva pentru trecerea unui examen?

   Dacă la majoritatea întrebărilor de mai sus răspundeți DA, atunci antipaticul Chomsky are dreptate și cei care ne conduc și-au atins scopul și ne-au transformat în niște zombie sociali, fără minte și rațiune dar cu sentimente ușor de manevrat! Și da, dacă ne complacem în troaca asta plină cu dejecții, ne merităm soarta: așa crede un om, de pe stradă ... 

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu