Faceți căutări pe acest blog

luni, 5 august 2013

Imposibila academie : de tenis !

   Penibila mare dezamăgire !

   Mi-am luat bicicletă !
   V-am spus ?
   V-am spus , așa este , uitasem ! Îmi cer scuze că m-am repetat , însă , ce vreau de fapt să vă zic , este că de cînd cu bicicleta , redescopăr , de multe ori cu plăcere , un oraș pe care credeam că îl cunosc destul de bine ! De multe ori cu plăcere ... Dar nu întotdeauna !
   Și iată un exemplu ...

   Să începem cu puțină istorie : după război , odată cu venirea „puterii populare” în fruntea statului , țăranii români (așa cum știm cu toții) au fost „cooperativizați” ! Adică li s-a luat pămîntul , li s-a luat inventarul agricol , li s-au luat animalele , în schimb dăndu-li-se cîte o tragedie la purtător ! Astfel s-au născut cooperativele de producție . Asta știm toți , pînă aici , nici o noutate .
   În paralel , la sate a fost dezvoltată o rețea de comerț , numită Cooperația de Consum (adicătelea „fugi mamă pîn' la comparativă și vezi dac'a băgat ăia gaz”) .
   Dar nu aici se sfîrșește povestea cooperativelor în România : în mediul urban , micii meseriași , au fost și ei cooperativizați , fiind înregimentați (cu spații și utilaje) în ceea ce s-a numit Cooperația Meșteșugărească . Aici au fost băgați cu forța (exact ca în mediul rural) frizerii și coaforii (Coop Igiena) , cizmarii de lux dar și cîrpacii (Încălțămintea manuală) , croitorii (Sporul) , zugravii (Constructorul) , mecanicii (Automecanica) , depanatorii radio-tv (Radioprogres) , etc , etc , aflate toate sub conducerea UCECOM . Erau multe și nu stăm acum să le înșirăm pe toate ! Unele și-au dat obștescul sfîrșit , altele s-au transformat și au reușit să supraviețuiască : la fel ca mai toată țara , așa și cooperația !
   Buuun , pînă aici ne-am lămurit sper !
   În anii '50 însă , atunci cînd în RPR nu era ca în putredul occident (exploatarea omului de către om) ci invers , nou născuta cooperație meșteșugărească a constatat că-i lipsește ceva : îi lipsea un club și o bază sportivă ! Asta era moda pe atunci , cluburi departamentale : armata cu CCA devenită Steaua , securitatea cu Unirea Tricolor transformat în Dinamo , căile ferate cu Locomotiva sau Rapidul , finanțele cu Progresul , Autocamioane Brașov cu Steagul Roșu , Ploieștiul cu Juventus București (pardon Distribuția , pardon Petrolul) , uzina 23 August cu Metalul , etc , etc ! Drept care , Cooperația meșteșugărească s-a pricopsit cu Clubul Sportiv Voința ! Dar CS Voința nu avea bază sportivă , așa că , printr-o :

Hotărîre a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, "terenul situat în Şoseaua Pipera nr. 38 a fost trecut în folosinţă gratuit şi fără termen Asociaţiei de Cultură Fizică şi Sport Voinţa, în vederea construirii unei baze sportive".
 
   Pe aceste terenuri s-a ridicat în doi ani baza sportivă a Clubului Voinţa București . Cum s-a ridicat ? Cu muncă voluntară , cu donații „benevole” ale membrilor cooperatori , adică așa cum s-a obișnuit în acele vremuri : cu o investiție minimă s-a făcut din rahat bici !
   Baza sportivă , pe care întîmplarea face să mi-o amintesc destul de bine , avea prin anii '70 - '80 două terenuri de fotbal , două sau trei de handbal (unul chiar cu nocturnă !) , pistă de atletism , terenuri de basket , patru sau șase de tenis de cîmp , o sală de popice (popice nu bowling) cu șase piste complet automatizate (era ceva pe vremea aia) terenuri de volei , cu vestiare , cu un hotel pentru sportivi , ce să mai vorbim , pentru un club de mîna ... ț , Voința avea o bază sportivă de mîna-ntîi !
   Dar a venit revoluția : cu bune și cu rele ! Și descopăr astăzi , în documente , că președinte al clubului a ajuns un fost antrenor de basket , pe numele lui Strugaru Marian !
   Și mai aflu din documente , că baza sportivă care în zeci de ani de îngrijire devenise un parc , NU s-a mai putut autoîntreține !
   Aflu tot din documente că numitul Strugaru încheie un contract de cesiune (cel puțin suspect) pentru vreo 60 de ani cu Năstase (cu Ilie , nu cu Adrian) în vederea realizării unei academii de tenis !
   Și mai aflu că :
în 1999 , Preşedintele CS Voinţa , Marian Strugaru ,
solicită Ministerului Tineretului şi Sportului să preia în administrare clubul "inclusiv dotările existente"!
Trecerea devine efectivă pe 12 octombrie 1999 şi, în mod surprinzător, pe 17 noiembrie , Cabinetul Mugur Isărescu aprobă Hotărîrea de Guvern prin care baza Voinţa este
"dată în folosinţă pe 49 de ani Fundaţiei pentru tenis "Academia Ilie Năstase".
    Așadar , toate astea sînt din documente !
   Ce nu aflăm însă din documente :
a - cu ce drept a înstrăinat Strugaru un bun ce nu-i aparținea lui ci UCECOM-ului
b - cum de a „înghițit” guvernul „donația” făcută în condiții suspecte
c - cum de s-a mișcat guvernul atît de rapid în cazul atribuirii terenului ... Fundaţiei pentru tenis "Academia Ilie Năstase"
d - cum de guvernul i-a mai făcut cadou numitului Năstase Ilie 1,6 Ha de teren în zonă
e - cum de terenul cu care l-a „cadorisit” pentru extinderea academiei , a fost vîndut de către același Năstase Ilie , în mai puțin de o lună de la data dobîndirii de la RAPPS (pentru suma modestă de numai 1,4 milioane Euro) !
   Parol țațo , să mă'ngropi , da' eu tare aș vrea să am răspuns la aceste întrebări și să văd că cineva și plătește pentru extravaganțele desuetului play boy ce încă își permite penibilul spectacol al aparițiilor publice ... romantice !
   Dacă n-a făcut-o pînă acum nimeni (din jenă probabil) , îl sfăt uim noi s-o lase mai moale !
   Iar dacă ce ai fost odată , îți dă asemenea drepturi , atunci eu îl votez pe Sabin Gherman !
   Sau cu Sabin Gherman !

   Care-i legătura dintre baza Voința , Năstase Ilie și bicicletă ? Dacă v-ați întrebat , zicîndu-vă în sinea dumneavoastră că am înebunit , aflați că aveți dreptate pe jumătate : legătura există (jumătatea adevărată) și NU , n-am luat-o razna (partea greșită) !
   Cum am spus și la început , știam baza Voința de pînă la revoluție și imediat după , pierzînd însă legătura de prin '94 - '95 ! Acum cîteva zile însă , fiind pe BICICLETĂ , am ajuns în zonă : din curiozitate ori din nostalgie , nici eu nu știu din ce cauză , îmi zic să arunc un ochi și poate să-mi trag sufletul la o apă rece ! Odată intrat , am înțeles că gestul făcut avea o majoră dimensiune masochistă ! Nu se poate defini altfel sentimentul revederii : oameni buni care aveți idee cum arată o bază sportivă , oameni răi care știți doar cum arată un parc , voi șoferi periculoși ! Voi toți la un loc , voi toți dacă vă munciți mințile , nu puteți obține un spectacol mai respingător și mai degradant decît pompos și inutil botezata academie de tenis ilie năstase ! Nu puteți înțelege , nu puteți crede : după ce intri pe lîngă o dugheană care vinde răcoritoare și bere , întîlnești pe partea dreaptă cîteva terenuri de tenis de cîmp (existau pe vremuri) și în rest ... și în rest vezi cît s-a investit în mizeria și gunoaiele și lipsa de interes și mai ales MURDĂRIA generală ce te sufocă în ACADEMIA DE TENIS ILIE NĂSTASE ! Din cele șase hectare de parc de acum 20 de ani s-a ales praful , la propriu s-a ales praful , îți este silă să intri , este de nerecunoscut baza cochetă pe care Strugaru nu avea dreptul să o dea , guvernul să o ia și Năstase s-o distrugă !

    Ω

   Îmi pare rău că m-am întins cam mult , însă cazul mai sus relatat este miniatura cazului numit România post revoluționară !

   Nu cumva greșesc ?
  N-o fi numele ăsta predestinat ?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu