Savoire vivre - strămoșescul macrou ...

   ... sau exoticul porc?
 
 
   Am văzut la știri, cu mare bucurie, că ne-a vizitat o chestie, o nu știu ce, o treabă daneză. Nu am habar cum sunt personajele în viața lor de zi cu zi, dar la TV păreau cam cenușii, cam trași la față, cam fără chef, dar foarte darnici la oferit: sfaturi!
   Cică nu mâncăm corect, cică ar trebui să păpăm 60 de grame de carne pe zi, cică ar trebui să înlocuim mamiferele strămoșești cu ... MACROU, cică ne-am lungi viața suficient de mult ca să punem sistemul de pensii în genunchi!
   Ce chestie (mi-am spus)!
   Ce chestie!
   Așadar, nea Nicu voia să ne vadă pe toți centenari, d'aia ne înfometa! I'auzi dom'le! De aici va să zică reclama aia cu „nici o masă fără pește oceanic!” (rapidiștii știu de ce!). Fie spus în paranteză, și ăștia de acum se pare că tot spre sută ne duc ...
   Am văzut, am ascultat și, m-am bucurat!
   Apoi însă, am privit delegația de specialiști cu mai multă atenție și, am înțeles că respectivii sunt tari la matematică, adună și scad calorii, dacă grăbesc pasul la metrou au dreptul la un damf de mititei, adică numai chestii

FĂRĂ LEGĂTURĂ CU REALITATEA

ȘI CU VIAȚA ADEVĂRATĂ!

   Exact același principiu îl aplică și unele sclifosite care ne învață dimineața cum și ce să mâncăm, uitând (dacă au știut vreodată) că lumea asta mare nu este compusă numai și numai din premiante care merg pe jos din SUV până-n coafor, uitând că pentru a avea SUV-ul ăla, premiatorul a stors cohorte întregi de salahori asudați! Pe ăștia să-i vedem cu 60 de grame de macrou o dată la trei zile! Pe cei care muncesc fizic să-i supunem unui asemenea regim! La fel se petrec lucrurile și cu cei care depun efort intelectual (dar adevărat, nu feisbuc)!
   Asta ar fi una, adică regimul alimentar pe care încearcă să ni-l vândă unele domnițe care obosesc scriind mesaje cu vârful unghiilor nu se potrivește deloc, dar absolut deloc omului care muncește! Așadar, PAS!
   Vine apoi o altă componentă pe care danezii aceia nu o iau în seamă: specificul național! Păi un ardei iute românesc, are pe scara iuțelii câteva sute de unități, deja la 5-600 nu-l mai putem mânca, în timp ce în Mexic există ardei de 1.500.000 de unități! Și se mănâncă! Mult: cine a auzit de habanero, înțelege ce spun!
   La fel stau lucrurile în Asia, unde mâncarea picantă este o regulă: Thailanda, mare parte din China, Indonezia, Malayezia sau Cambodgia sunt țări unde se mănâncă mai picant decât ar fi pentru noi acidul de baterie! Recomand cu căldură, salata de papaya cu crab, pregătită tradițional la Bangkok (adică bătută cu maiul, ca să ia toate ingredientele gustul!) și apoi mai vorbim despre regimuri alimentare!
   Dar să revenim. Sunt țări unde se mănâncă prin tradiție mai dulce, sunt țări unde se mănâncă prin tradiție munți de făinoase, în unele locuri șarpele este o delicatesă, sau câinele ori miriapozii! Pot spune că am încercat unele dintre ele și, dacă treci de primul moment, cel în care convențiile culturale vor să te gonească de la masă, ai surprize extrem de plăcute: un ou îngropat în nisip timp de o sută de zile este aruncat la gunoi în România, dar în China este un fel de caviar! Și chiar este un deliciu!
   Sunt țări unde se bea (real) alcool mult mai mult decât în România și nu mai plânge nimeni: doar la noi vin străinii să ne spună că „mititeii ucid”, că țuica este otravă, că vinul înseamnă agonie, că afumătura este „cancerigenă” și că oul este o bombă, iar noi luăm de bun ce ne spun ei, dar fără să-i întrebăm dacă au mâncat mititei la grătar, ori o fasole cu ciolan afumat, sau sărmăluțe'n foi de varză murată bine înecate în smântână, alături de un ardei iute pe care să-l stingi (total neindicat!) cu un vinișor o idee mai sec. Nu, nu i-am întrebat dacă știu de mâncarea asta, pentru că ei ne-ar fi răspuns că acolo, în Dania, macroul ține de cele mai multe ori loc de porc!
   Și atunci?
   Ce rost mai are toată discuția?
   Poți trimite un om să muncească în construcții, la drumuri, în agricultură, la catedră, cu rația lor de lagăr?

POȚI, DAR ÎL OMORI!

   Să fie clar, românii sunt grași și bolnavi NU pentru că mănâncă mult, ci pentru că mănâncă prost! Priviți mezelurile, carnea de pui, mai toate conservele și, veți înțelege de ce spun asta: suntem otrăviți cu legume care mai păstrează doar forma și culoarea originalelor, cu carne la fel, iar alcoolul este de cele  mai multe ori demn de a fi numit verde de Paris: schimbați calitatea mâncării și se va schimba de la sine și calitatea vieții! Nu cu un pârlit de macrou, fie la ei acolo!

   Așa că, ferm convinși că în fiecare dimineață vom urmări pilula de sănătate, aceea care ne spune că dacă vom fi cuminți și vom mânca cum vor niște indivizi fără chef de viață sigur vom trăi mai mult, să ne vedem de ale noastre, alea strămoșești! Iar dacă alături se mai strecoară și ceva bunătăți de pe alte meleaguri, nu-i nici o supărare!

   Ω

   Să nu uit: dar de unde știe duduia cât am eu de gând să trăiesc?
   La ce se raportează când vorbește despre viață mai lungă ori mai scurtă?
   Gata, aici ne oprim: trebuie să fug să dreg ciorba de burtă ...