156
Atâția ani au trecut de când muntenii unioniști i-au păcălit pe moldovenii separatiști: prevalându-se de o lipsă în condițiile impuse de marile puteri, ei au forțat la 24 ianuarie 1859, alegerea la București a aceluiași domn ales la Iași în 5 ianuarie același an!
A fost o ... șmecherie, o utilizare extremă a unui text: și, să nu uităm ce se povestea, anume că adunarea de la București cu dragă inimă ar fi ales pe altcineva decât pe necunoscutul polcovnic fost prefect de Covurlui, dar că populația, împinsă de la spate de către unioniști, i-ar fi forțat, amenințat, înghesuit și, în final, obligat să facă alegerea corectă!
Chiar o fi fost ea corectă? Faptul că vodă Cuza a fost proclamat domn al Munteniei sub amenințarea satârelor breslei măcelarilor și a parlagiilor, nu înseamnă că a fost un lucru bun: astăzi, după 156 de ani, Moldova este în continuare o zonă paradoxală - dă genii de tot felul, dar este de o sărăcie aproape lucie!
O fi fost bine pentru Moldova și moldoveni?
Nu știm, iar răspunsul nu-l putem da ,din lipsa mult prea multor informații!
Așadar, pentru moldoveni a fost bine?
Dar pentru munteni, o fi fost?
Trăgând linie, vedem că imediat după Unirea cea mică, s-au pus bazele românismului - până atunci inexistent - și ale uniunii de neam: astăzi, din ce în ce mai multe glasuri „își bagă picioarele” în ea de țară, de patrie, de limbă, de ...
O fi bine?
Pentru noi toți?
Ω
Cu un gust amar, îmi amintesc de versurile celui ce a mai îmbogățit ideea de întreg și cu textul imnului regal:
Atâția ani au trecut de când muntenii unioniști i-au păcălit pe moldovenii separatiști: prevalându-se de o lipsă în condițiile impuse de marile puteri, ei au forțat la 24 ianuarie 1859, alegerea la București a aceluiași domn ales la Iași în 5 ianuarie același an!
A fost o ... șmecherie, o utilizare extremă a unui text: și, să nu uităm ce se povestea, anume că adunarea de la București cu dragă inimă ar fi ales pe altcineva decât pe necunoscutul polcovnic fost prefect de Covurlui, dar că populația, împinsă de la spate de către unioniști, i-ar fi forțat, amenințat, înghesuit și, în final, obligat să facă alegerea corectă!
Chiar o fi fost ea corectă? Faptul că vodă Cuza a fost proclamat domn al Munteniei sub amenințarea satârelor breslei măcelarilor și a parlagiilor, nu înseamnă că a fost un lucru bun: astăzi, după 156 de ani, Moldova este în continuare o zonă paradoxală - dă genii de tot felul, dar este de o sărăcie aproape lucie!
O fi fost bine pentru Moldova și moldoveni?
Nu știm, iar răspunsul nu-l putem da ,din lipsa mult prea multor informații!
Așadar, pentru moldoveni a fost bine?
Dar pentru munteni, o fi fost?
Trăgând linie, vedem că imediat după Unirea cea mică, s-au pus bazele românismului - până atunci inexistent - și ale uniunii de neam: astăzi, din ce în ce mai multe glasuri „își bagă picioarele” în ea de țară, de patrie, de limbă, de ...
O fi bine?
Pentru noi toți?
Ω
Cu un gust amar, îmi amintesc de versurile celui ce a mai îmbogățit ideea de întreg și cu textul imnului regal:
Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!
Cuvinte prea mari, pentru cât de mici am ajuns!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu