În mod surprinzător, un personaj care a făcut oarece pușcărie pentru „greșeli” financiare combinate cu matrapazlâcuri cu diferite chestii (inclusiv cu terenuri extrem de bănoase), sare de fund în sus că bourleanu a angajat un selecționer neamț care urmează să câștige un milion de € pe an! Și asta, zice dumnealui prințul de Ilfov, în situația în care avem atâția români care mor de foame!
Exceptând faptul că prințul ilfovean se gândește la d`alde mitică, meme, sandu ori ana maria când vorbește despre „români care mor de foame”, în rest domnia sa uită cât a păgubit bugetul de stat, ăla din care se plătesc pensii și ajutoare și din care sunt susținute case de copii ori de bătrâni! Așadar, se pare că cei câțiva ani de pușcărie nu au fost suficienți pentru reeducarea unității de măsură numită becal, cărțile scrise fără a ști să scrie, neajutându-l cine știe ce!
În sfârșit, așa cum bănuiam, literatura de penitenciar nu are nici un pic din înțelepciunea „doinelor” de ocnă și nici nu se apropie de durerea celor de cătănie. Atunci când îți sunt acceptate drept lucrări științifice niște prostii de genul „becali și”:
- Steaua
- Muntele Athos
- Dosarul valiza
- gândacii de bucătărie
- transhumanța terenurilor sau plimbarea oilor stând pe loc, lângă București
este firesc să te crezi cu adevărat TARE!
Din păcate, deși el bate câmpii ca de obicei, este posibil să aibă oarecare dreptate și alegerea lui Daum să nu fie nici pe departe inspirată: vom trăi și vom vedea ...
Ω
Totuși, o pedeapsă cu tăcutul din gură, nu există?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu