Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 29 septembrie 2012

Cain si Abel ( II )


  
Sa ne avem ca fratii !

Cain catre Abel , scurta vreme dupa facerea lumii

   Continuare 

   Apoi , prin pacea de la San Stefano , dicta Rusia niste termeni si conditii care ar fi distrus definitiv echilibrul in toata Europa . Si ar mai fi facut ea maica Rusie multe , dar Germania lui Bismarck , proaspat invingatoare a Austriei si a Frantei , o mare putere in plina dezvoltare posedind probabil cea mai buna armata a momentului , s-a opus : Rusia devenea prea puternica daca era lasata de capul ei .  
   In consecinta , pacea de la San Stefano a fost stearsa cu buretele si inlocuita cu cea de la Berlin . Si pacea de la Berlin a avut ciudateniile ei , dar marea politica este de multe ori greu de inteles : Turcia europeana a fost ajutata sa supravietuiasca , din Marea Bulgarie a ramas doar Bulgaria ( de aici si viitoarele razboaie balcanice ) , Austro-Ungaria primea Bosnia- Hertegovina ( ?!? ) iar Principatele urmau sa devina independente daca le recunosteau marile puteri ! 
   Teritorial , s-a petrecut o minunatie de nedescris : Rusia s-a ales cu … Dobrogea ! Si in marinimia ei , s-a oferit sa faca un schimb cu Principatele : ii dadea Dobrogea ( care nu-i apartinea ) in locul Bugeacului ( care nici el nu-i apartinea ) . Degeaba in tara a explodat scandalul ; degeaba a explicat Eminescu ca Dobrogea poate fi pionul otravit si ca pe noi nu trebuie sa ne intereseze malul drept al Dunarii , ci numai stingul ; degeaba s-a amintit Rusiei intelegerea anterioara razboiului ! Asa a vrut , asa s-a facut ! Asadar , Bugeacul este acum cedat , vezi doamne de buna voie .
   Timpul trece , Principatele obtin cu mare greutate recunoasterea independentei ( vom vorbi poate si despre asta odata si odata ) si a statutului de regat , iar lucrurile se linistesc . Se linistesc este un fel de a spune din moment ce Carol I avea probleme sa se intituleze pe acte sau monede Rege al Romanilor – erau romani dincolo de Prut , in Bucovina dar si dincolo de Carpati , asa ca Austro-Ungaria si Rusia s-au declarat deranjate de titulatura .
   Ireparabile fugite tempus , ca doar de aia este timp , si ajungem in secolul XX : mai exact , in primul razboi mondial . Regatul Romaniei , alege o politica inteleapta si isi pastreaza neutralitatea , desi razboiul incepuse din 1914 .
   In tara , doua tabere isi disputau intiietatea : tabara pro Antanta ( marea noastra sora Franta , UK , Rusia , Italia ) si tabara pro Puterile Centrale ( Germania , Austro-Ungaria , Bulgaria , etc ) .
   Si din nou ne-au pacalit : cu promisiuni , cu sosele si momele , ne-au atras din nou in lupta altora ! Bineinteles ca armata nu era pregatita de razboi ( dar cind este ? ) , bineinteles ca iar ne-am increzut in promisiunile Rusiei si ale Frantei si UK , cum ca ne vor alimenta cu echipament militar si ca vor lupta alaturi de noi ! Rezultatul ? Previzibil : in Transilvania , dupa momentul de uluiala de la inceputul campaniei romanesti , trupele Austro-Ungare s-au pus pe treaba , fiind ajutate si de unitati germane ; in scurta vreme Carpatii erau depasiti .
   In sud , pe linia Dunarii , la Silistra si la Turtucaia , alt dezastru : trupele bulgaro-germane , profitind si de greseli in comanda romana , dau peste cap intregul dispozitiv de aparare romanesc ! Hai sa n-o mai lungim : Franta ne-a trimis ceva armament , dar a fost oprit in Rusia , pe unde ne parvenea ; povestea tezaurului trimis la Moscova – pierdut si el – o stim toti ; dar rusii au luptat alaturi de romani ? Dar ce , erau prosti ? Sa ajute sa supravietuiasca singurul obstacol in calea panslavismului ? Ridicol , cum v-ati inchipuit asa ceva ? Si daca-i lasau pe amaritii nostri cu fundu-n balta , tot era bine , dar ei au facut si mai mult : cind nu s-au retras i-au atacat pe romani pe la spate . Asa ca in realitate , armata romana s-a trezit luptind pe trei fronturi . Degeaba luptele eroice de pe Jiu , degeaba lupta eroica a populatiei civile si a ranitilor din spitale la Podu’ Jiu , degeaba sarje disperate ca cea de la Robanesti , degeaba apararea disperata de pe Olt , degeaba batalia Bucurestilor de pe Arges : din august si pina la sfirsitul lui 1916 , toata Romania era restrinsa la Moldova de astazi , fara Bucovina !
   Si doar printr-un mare noroc a putut fi oprit inamicul in sudul Moldovei ! Groaznice momente : foamete , tifos exantematic , frig , lipsa de armament , dusmani de jur imprejur , dusmani in interior !
   Si vine anul de gratie 1917 , si revolutia din octombrie care a avut loc in noiembrie ( sau invers ? ) , si greseala lui Lenin de a declara ca popoarele au dreptul la autodeterminare ; si iar fapte de eroism , si iar morti si iar foamete ! Din fericire , Dumnezeu a avut grija sa ne dea citiva comandanti de marca si o trupa imuna la provocarile sovietelor .
   Ramasi singuri singurei , romanii sint obligati sa semneze in 1918 pacea separata cu Puterile Centrale si sa iasa din razboi .
   Dar povestea asta lunga si incilcita nu se termina aici , caci in sfirsit se face lumina si pe ulita noastra : Basarabia isi proclama independenta si in scurta vreme cere unirea cu tara ; Bucovina la fel ; cu Transilvania stim toti ce s-a intimplat , ca doar e sarbatoare nationala .
   Framintarile in zona dureaza pina prin 1920 , cu un adevarat razboi romano-ungar , un altul ruso-polon , urmate fiind de conferinta de pace de la Paris . Si iata cum Basarabia revine de buna voie si nesilita de nimeni la tara mama ; Bucovina la fel . 
   Toate-s bune si frumoase pina in vara lui 1940 : inconstienta unor conducatori , orbirea altora , increderea exagerata a tuturor in bucati de hirtie numite tratate si in puterea si promisiunile Frantei ( iarasi Franta ! ) arunca din nou Romania in gura lupului .
   In interval de nici doua luni , tara este aproape dezmembrata : jumatate din Transilvania este cedata Ungariei , Basarabia URSS-ului , compensatie pentru “ stapinirea samavolnica “ a Basarabiei , acelasi URSS cere Bucovina si o primeste ; Bulgaria reclama Cadrilaterul si , bineinteles il primeste ! Ingrozitoare momente a trait tara asta : ginditi-va la soldatii care au refuzat sa-si paraseasca pozitiile fara lupta , ginditi-va ca totul a trebuit sa se petreaca in trei zile ; ginditi-va ca milione de oameni si-au parasit casele si aproape toate bunurile ca sa se refugieze in Regat . Este de inteles de ce , in 1941 , faimosul “ Va ordon treceti Prutul “ a avut un asemenea ecou si o asemenea sustinere .
   Insa a venit alta “ sarbatoare nationala “ si s-a terminat tot : dupa 23 august , romanii au populat din nou doua state !

   Si acum , dupa tot zbuciumul asta , dupa toate chinurile , dupa toate deportarile in Siberia si in Asia centrala , dupa toti mortii , noi trebuie sa ne avem ca fratii ?   
   Tovarasul Vlad Filat vede drumul european al RSS Moldova trecind pe la Moscova ?
   Conducerea Basarabiei crede ca-i va fi mai bine daca se orienteaza in est ?   
   Pentru gaze , curent electric si benzina sint in stare sa se vinda ?
   Atit de ieftin ?
   Sint gata sa revina la limba moldoveneasca si la originile slave ale poporului moldovean ?
   Sint mindri ca pot vorbi cu tatuca Putin in rusa ?
   Ei bine , cu parere de rau trebuie sa spunem ca daca raspunsurile la aceste intrebari sint afirmative , este mai bine ca au luat hotarirea de a se vinde ! Macar stiu si romanii cu cine au de-a face ! 

Insa , din istorie am invatat , ca desi intotdeauna s-au gasit boieri gata sa se rusifice , sufletul omului de jos , de pe strada , este mai greu de schimbat , ca dupa zeci de ani de Svetlane si Ludmile , omul simplu va hotari ca a venit momentul sa se intoarca la ale lui : la Marioare , la Florici si la Doine !
   Asa ca nu ma pot opri sa nu ma intreb , ca prostul : ce o fi vrut sa spuna poetul ?

                                 “ ……………

                                 Cine-au îndragit strainii
                                 Mânca-i-ar inima cânii,
                                 Mânca-i-ar casa pustia
                                 Si neamul nemernicia.


                                  ……………………
                                  Indragi-i-ar ciorile
                                  Si spânzuratorile! “




        Ω



 

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu