Războiul Crimeei

    Surprize?
   Pentru cine?


   În Ucraina, lucrurile nu se liniștesc deloc! Dar deloc!
   Și, în mod paradoxal, unii sunt surprinși de reacția Rusiei!
   Să le luăm pe rând ... în primul rând, Rusia, țărișoara aceea mititică, țipă ca din gură de șarpe că nu este amestecată în conflictul ucrainean, acolo unde - nu-i așa? - luptă numai separatiști care, așa știu ei că se face autodeterminarea! Așadar Rusia, usturoi n-a mâncat, a vodkă nu miroase! Păi, în cazul acesta, ce mai caută reprezentanții pravoslavnicei țări la Minsk, la încheierea acordului de pace? Dacă nu sunt ei amestecați deloc, de ce sunt la masa tratativelor în locul separatiștilor?
   Apoi, ar trebui să ne întrebăm de la ce alimentară se aprovizionează pro-rușii cu armament și muniție? Ar trebui, sau am părea caraghioși?
   Nu ne mai întrebăm!

   În al doilea rând, trupele ce se vor paramilitare, par a fi înarmate și pregătite mult mai bine decât majoritatea țărilor din zonă, lucru care demonstrează că la pionieri și la șoimii patriei au învățat bine lecțiile de autoapărare!

   În al treilea rând, degeaba se laudă occidentul cu succesul sancțiunilor economice, pentru că aici, în răsărit, naționalismul este o știință, o artă și o religie pe care ei le-au uitat!

   Așadar, ce urmărește oare Maica Rossia? După ce se uită ea cu jind? Ce dorește în partea asta de lume, care a interesat-o întotdeauna? De ce riscă?
   Răspunsul, deși este evident, pare ascuns în spatele arestărilor din lumea politică, iar dosarul prostituatelor de lux este cu mult mai important decât dinamita pe care stăm cu fundul!
   Strâmba lu' Dodel este mai interesantă decât viitorul nostru și al țării? Se pare că da!

   Da, acum câțiva ani, Rusia și-a încercat invenția - războiul nedeclarat, dus prin interpuși, așa ziși separatiști filo ruși - război mai ieftin, mai fără reguli și, mai ales, fără urmări tragice în caz de înfrângere: acest tip nou de a purta un război, se înscrie în categoria marilor invenții militare și poate sta cu mândrie alături de falanga macedoneană, de legiunea romană, de Corpul de Armată al lui Napoleon sau Blitz Krieg-ul german! L-a încercat în mai multe republici foste sovietice, dar cea care ne interesează acum, este Gruzia: separatiști pro ruși au purtat același tip de luptă, de falsă guerilla, împotriva autorităților legale ale statului în care se aflau. În acest fel, Rusia a căpătat o ieșire sigură la Marea Neagră. Acum (pentru că atunci le-a mers, pentru că - nu-i așa? - Gruzia/Georgia este departe și ce treabă avem noi cu niște sălbatici din răsărit, pentru că interesul era spolierea țărilor aflate la îndemână (inclusiv noi) și pentru că știau că cele mai îndepărtate își așteaptă cuminți rândul) Rusia își lărgește ieșirea la marea interioară ce separă Europa în două. Acum, pentru că nimeni nu a vrut să privească puțin în viitor, Rusia vrea o legătură terestră cu baza din Crimeea,

și nu se mulțumește cu una dificilă peste strâmtoarea Kerch, nici gând, vrea una terestră, una care va transforma marea de Azov într-un biet lac, unde și peștii vor vorbi rusește! 
   O paranteză: cred că mai trăiesc români care au luptat în zona despre care discutăm acum!
   Ăsta este scopul urmărit de „separatiști”, ăsta este motivul direcției atacului spre Mariupol: iar atunci când vor avea legătura terestră cu Crimeea, nici un stat riveran Mării Negre nu va mai fi în siguranță, ba chiar mult mai departe de atât numai și cu armament convențional!
   Adică? Adică mai toată Europa occidentală va simți mângâierea drăgăstoasă a stiliștilor de la răsărit! Este probabil motivul pentru care Ungaria lui Orban s-a trezit brusc înnamorată de Putin, uitând anul 1956 și tot ce a însemnat el!

   În sfârșit ... luptele nu se vor opri până ce Rusia nu-și va atinge obiectivele propuse, Europa occidentală se arată cumplit de slabă în fața unui alt conducător de mână forte, apoi vom mai avea o perioadă de acalmie. După întărirea Sevastopolului, probabil că separatiștii ruși din zona Odessa își vor cere dreptul la autodeterminare, iar Europa și SUA vor impune noi sancțiuni ridicolo - inutilo - economice, iar presiunea pusă pe ce va mai rămâne din vecinul nostru de astăzi va trezi vii amintiri în Polonia și în alte regiuni cu memoria bună.
   Din păcate, în lipsa orașelor importante de pe litoral, va exista și riscul ca nevoia de ieșire la mare să-i împingă pe ucraineni la reactivarea canalului Bâstroe, lucru ce va fi considerat inacceptabil de către România - care astfel ar pierde controlul Dunării prin Bara Sulina și ar risca să nu mai aibă cele mai puternice flote fluviale! Un alt motiv de conflict, pot deveni lipovenii din deltă, oameni care se consideră orice, numai români nu!
  
   Concluzia, este evidentă pentru toată lumea: Rusia a încercat pe vremuri o mișcare militaro - politică, mișcare cu rezultate nemulțumitoare, așa că astăzi apasă pedala naționalismului est european - care este, așa cum am mai spus, aproape necunoscut și de neînțeles occidentului - și se prelinge încet, încet spre zonele pe care le-a identificat ca reprezentând interes major pentru Moscova. NATO, slab și supus veșnicei politizări democratice (adică funcționărești) pare un organism anchilozat și depășit de situație, așa că O NAVĂ MILITARĂ AMERICANĂ adusă în Marea Neagră nu poate decât să amuze și nicidecum să sperie!
   Ce va fi?
   Nu știm, doar bănuim ... și să sperăm că acest scenariu este ridicol!

   Ω
  
   Războiul Crimeei din 1853-56 a ajutat România să devină ceea ce este astăzi: actualul război al aceleiași Crimei, cum ne va afecta oare?
   Ridicol sau nu, ne este teamă că deși nedeclarat, al treilea război mondial tocmai a început!