Faceți căutări pe acest blog

luni, 6 aprilie 2015

Cu cine se învecinează Rusia?

   Cu cine vrea!


   Așa suna un banc de pe vremuri și, astăzi, înțelegem că rămâne actual!
   Și iată de ce ...
   Încă de pe vremea când ditamai președintele era Dmitri Medvedev, Rusia se îndeletnicea cu amenințările adresate oricui binevoia să le dea ascultare. Astfel, în noiembrie 2011, președintele rus de la acea dată, spunea:
„Am însărcinat forțele armate cu alcătuirea unor planuri pentru a distruge sistemele de informații, comandă și control ale scutului antirachetă.”
sau„Partenerii noștri din NATO nu arată deocamdată niciun fel de disponibilitate de a lua în considerare îngrijorările noastre legate de arhitectura scutului european antirachetă, ceea ce ne convinge că planurile lor sunt îndreptate împotriva Rusiei.”
 
   De atunci, lucrurile au evoluat, așa cum bine știm: Rusia și-a manifestat nervozitatea pe teritorii străine ei, nu doar străine ci chiar independente și suverane! În situația dată, când avansul teritorial rus sare de mia de kilometri spre vest, noi, foștii și poate actualii lor vecini, trebuie să stăm liniștiți!?! Oficialii ruși, sunt surprinși că victimele obișnuite ale imperialismului ruso/sovieto/neo-sovietic refuză să se lase hipnotizate de „fratele” mult prea mare de la răsărit: fratele, pentru că întotdeauna Rusia a găsit motive să iubească pe cineva ca pe un frate, așa că pe unii îi iubește pentru că sunt slavi, pe alții pentru că sunt ortodocși și pe unguri pentru că nu-s nici una, nici alta!
   Vecinătatea pravoslavnicului stat, ne-a adus nouă mult mai multe suferințe decât bucurie și beneficii, așa că este de înțeles atitudinea românilor în general: și nu vorbim aici despre cei care cred că războiul modern ne va mai da timp să ne aliniem la cazan cu gamela în mână.
   Scuze, am luat-o pe arătură ...
   Așadar, Rusia este surprinsă de reacția foștilor ei sateliți, de la Baltica și pân' la Marea Neagră, este mirată că nu este iubită necondiționat, este uluită că nimeni nu-i așteaptă armatele cu pâine și sare!
(A propos, Grecia ar fi dispusă la un asemenea gest, dar cu condiția ca rușii să-și aducă pâinea și sarea cu ei!
Să sperăm că nu le vor lua din nou pe ale nostre ...)
 
   În ultima vreme însă, dragostea unilaterală și unidirecțională rusă nu se mai poate manifesta în Europa: rușii cred că din cauza NATO sau/și UE, dar se înșeală amarnic: nu moare nimeni de dragul occidentului care a încălecat estul europen purtând pinteni al dracului de bine ascuțiți, nimeni nu leșină la gândul că SUA privesc flancul estic al alianței ca pe o zonă din lumea a treia, dar toată lumea își amintește cum au fost vremurile în care ne iubea Rusia pe toți! Asta trebuie ei să înțeleagă, asta trebuie să le fie lor clar, asta trebuie să-i pună pe gânduri: să se întrebe și să-și răspundă cinstit, de ce foste republici sovietice cu un puternic contingent rusofon și rusofil, fug de Moscova ca dracu' de tămâie!
   Abia atunci când își vor da răspunsul corect și vor fi dispuși să arate că pot și vor să se poarte altfel, abia atunci deci, foștii sateliți vor înceta să-și mai spună
„cu unii am văzut cum este,
să încercăm și cu ceilalți”!

   Ω

   Până atunci, liniște în zonă nu va fi!
   Iar dacă Rusia va avea la conducere numai persoane care nu vor să asculte pe nimeni, convinse de dreptatea și lumina ce ni le pot da ei de la răsărit, pericolul va persista!

“Din cauza lipsei de claritate cu privire la acest aspect, dacă guvernul României consideră că este posibilă să sporească prezența NATO pe teritoriul său, inclusiv prin crearea acestui puternic ‘pumn înarmat’, trebuie să își asume responsabilitatea pentru acest pas și consecințele pentru securitatea regiunii.”
   Cu asemenea drăgălășenii încerca să ne „mângâie” purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe zilele trecute: dacă însă, că tot era momentul potrivit, și-ar fi exprimat regretul pentru măcelul de la „Fântâna Albă”, sunt convins că mulți români ar fi privit Rusia altfel!
   Dar așa, ne rămân în minte și în suflet aceleași vechi imagini ...
   ȘI ATÂT!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu