Fapt divers
Mă urmărește de câteva zile o imagine ... de fapt, câteva imagini filmate: undeva în provincie, unde, chiar nu contează, o pereche traversând regulamentar a fost izbită în plin de un inconștient care conducea
a - cu viteză
b - băut
c - posibil drogat!
Dacă bărbatul din respectiva pereche a scăpat neatins, nu același noroc l-a avut și însoțitoarea lui, fiind lovită și aruncată în aer pe o distanță de câțiva metri buni! Cât despre autorul accidentului, acesta s-a oprit abia după câteva sute de metri, în niște mașini parcate pe care le-a „tunat” fără voia proprietarilor!
Este îngrozitor, știu, este abominabil, știu, nu este prima dată, știu și asta, dar pe lângă faptul (sau mai ales din cauza faptului) că circulă atât de mulți bezmetici cu permise obținute „à la Pitești” sau suspendate sau chiar fără, legiuitorul ar trebui să schimbe statutul trecerilor de pietoni: astăzi, în România, zebra este percepută ca o prelungire a trotuarului, ca un loc sfânt al mersului pe jos, în care pietonul are toate drepturile din lume, iar șoferul nici unul!
De ce spun asta?
Pentru că în imaginile surprinse de o cameră de supraveghere în momentul accidentului, se vede clar că nici unul dintre cei doi pietoni
Înțelegeți acum de ce consider greșit modul în care a ajuns să fie percepută trecerea de pietoni în România?
Și de ce cred că și eu, pietonul, am partea mea de vină?
Ω
Cine nu mă crede, să urmărească modul în care se poartă pe stradă vârstnicii: nu știu care este cauza (nu este treaba mea, madam Pb!), dar cei mai mulți dintre ei sunt pietoni kamikaze, traversând prin aglomerații auto cele mai mari intersecții, sau drumuri naționale în mediul rural!
Priviți-i pe bunicii noștri și trageți-i de mânecă: faptul că ești pensionar și târâi după tine o sacoșă, nu-ți dă dreptul să încerci să te sinucizi folosindu-te de mașina altcuiva! Nu uitați că majoritatea acestor bunici sunt modele pe care copiii noștri le urmează fără crâcnire:
Mă urmărește de câteva zile o imagine ... de fapt, câteva imagini filmate: undeva în provincie, unde, chiar nu contează, o pereche traversând regulamentar a fost izbită în plin de un inconștient care conducea
a - cu viteză
b - băut
c - posibil drogat!
Dacă bărbatul din respectiva pereche a scăpat neatins, nu același noroc l-a avut și însoțitoarea lui, fiind lovită și aruncată în aer pe o distanță de câțiva metri buni! Cât despre autorul accidentului, acesta s-a oprit abia după câteva sute de metri, în niște mașini parcate pe care le-a „tunat” fără voia proprietarilor!
Este îngrozitor, știu, este abominabil, știu, nu este prima dată, știu și asta, dar pe lângă faptul (sau mai ales din cauza faptului) că circulă atât de mulți bezmetici cu permise obținute „à la Pitești” sau suspendate sau chiar fără, legiuitorul ar trebui să schimbe statutul trecerilor de pietoni: astăzi, în România, zebra este percepută ca o prelungire a trotuarului, ca un loc sfânt al mersului pe jos, în care pietonul are toate drepturile din lume, iar șoferul nici unul!
De ce spun asta?
Pentru că în imaginile surprinse de o cameră de supraveghere în momentul accidentului, se vede clar că nici unul dintre cei doi pietoni
NU SE ASIGURĂ!
Ei bine, asta mă uimește pe mine! Siguranța că pe zebră toată lumea este a mea și că boul ăla cu mașină n-are decât să mă ferească și să mă aștepte, mă face să pun piciorul pe carosabil într-o deplină inconștiență sinucigașă! Nu doresc să fiu greșit înțeles: nu-l scuz pe animalul de la volan (dacă ar fi după mine, aș încadra altfel fapta comisă de idiot!), dar o minimă urmă a spiritului de conservare ar fi făcut ca accidentata să nu ajungă la spital, să nu treacă prin suferințe grele și ar fi făcut posibilă încheierea incidentului cu (eventual) câteva înjurături proferate în urma mașinii!Înțelegeți acum de ce consider greșit modul în care a ajuns să fie percepută trecerea de pietoni în România?
Și de ce cred că și eu, pietonul, am partea mea de vină?
Ω
Cine nu mă crede, să urmărească modul în care se poartă pe stradă vârstnicii: nu știu care este cauza (nu este treaba mea, madam Pb!), dar cei mai mulți dintre ei sunt pietoni kamikaze, traversând prin aglomerații auto cele mai mari intersecții, sau drumuri naționale în mediul rural!
Priviți-i pe bunicii noștri și trageți-i de mânecă: faptul că ești pensionar și târâi după tine o sacoșă, nu-ți dă dreptul să încerci să te sinucizi folosindu-te de mașina altcuiva! Nu uitați că majoritatea acestor bunici sunt modele pe care copiii noștri le urmează fără crâcnire:
INCLUSIV PRINTRE MAȘINI ÎN MERS,
ÎN DRUMUL LOR SPRE PIAȚĂ, PARC SAU ...
CIMITIR!
Ar trebui umblat la legislație și la educație, dar se pare că în țara în care cel mai mare asasin de pe șosele (capul de pod) rămâne neschimbat în forma-i criminală de zeci de ani, nu are cine să se ocupe de asemenea nimicuri!
P.S. Întreb din nou, deși știu că nu-mi va răspunde nimeni: de când circula autorul accidentului prin localitate, cum de nu l-a oprit nimeni, a cui era zona de responsabilitate prin care s-a plimbat până la comiterea accidentului?
CINISMUL POLIȚIEI RUTIERE ESTE DEJA PROVERBIAL:
O INSTITUȚIE FĂRĂ RESPONSABILITĂȚI, CARE DOAR NUMĂRĂ MORȚII DIN ACCIDENTE ȘI APROBĂ ÎNDESIREA TRECERILOR DE PIETONI ȘI A SEMAFOARELOR!
INSTITUȚIA POLIȚIEI RUTIERE A DEVENIT APROAPE INUTILĂ:
POATE AR TREBUI REFORMATĂ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu