A chiuli sau a nu chiuli? Aceasta-i întrebarea! (AUDIO)

   Pentru că nu sunt om politic, fac bine și mă informez deoarece vreau să învăț. Astfel, am ajuns la fostul președinte al CCR Augustin Zegrean, cel care într-un interviu foarte interesant care se găsește pe ziare.com, explică cu tact și pe înțelesul oricui 

CUM STĂ TREABA CU ALEGERILE ANTICIPATE ȘI CUM SUNT ACESTEA

PRIVITE DIN PUNCT DE VEDERE CONSTITUȚIONAL, DIN AFARA JOCULUI 

POLITIC!

   Așadar, iată pe scurt, ce aflăm:

   Articolele din Constituție care se referă la dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate sunt următoarele:

   Art. 89 - Dizolvarea Parlamentului
   Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de investitură.
   Art. 103 - Investitura guvernului
   (1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută in Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
   (2) Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.
   (3) Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încrederea Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.

   Scenariul cel mai simplu și cel mai improbabil ar fi: 

„Președintele a făcut deja o solicitare de investitură prin numirea persoanei care să formeze guvernul. Această persoană merge la Parlament și solicită votul. Data de la care încep cele 60 de zile este data de la care s-a solicitat votul pentru prima investitura (24 octombrie).

Parlamentul trebuie să stabilească ședința în care să se ia în discuție investitura, să îi audieze pe candidații la funcția de ministru - toate aceste informații se găsesc în regulamentele Camerelor.

Dacă toți primesc votul de la comisiile de specialitate, se ajunge în plen: se discută programul, după care se votează. Dacă se obține numărul de voturi necesar (233) se merge la Cotroceni ca să se depună jurământul. Nu este o regulă, depinde de momentul când îi cheamă președintele (de obicei, Johannis îi cheamă în aceeași zi).”

   Însă, în cazul extrem de probabil în care pesede-ul ar boicota ședințele comune în care ar trebui acordată investitura noului guvern, fostul președinte al CCR a explicat cum se vor petrece lucrurile: 

„Se fixează un nou termen pentru ședință, ca de obicei. Se reia ședința și dacă nici atunci nu este cvorum, se mai reia o dată. Până la primăvara ...”. 

   Sau ad calendas graecas! În concluzie, Constituția permite dintr-o greșeală sau nu pesede-ului să câștige timp prin propria-i neprezentare!

   Cum se poate ajunge la dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate? 
      „Ca să se dizolve Parlamentul, trebuie să cadă la vot cel puțin două propuneri în termen de 60 de zile. Numărând 60 de zile din data de 24 octombrie, ajungem la Crăciun. După aceea, președintele României poate să ceară dizolvarea Parlamentului.

   Președintele îi convoacă pe președinții celor două camere ale Parlamentului și pe liderii grupurilor parlamentare; dar să știți că nu este o regulă, poate ori să îi cheme la el, ori să se ducă el la Parlament, sau chiar să le trimită în scris. Iar ce spun ei nu îl ține în loc pe președinte, ei nu îl pot opri. 

  Dacă îi spun „Nu dizolvați Parlamentul”, președintele tot o poate face. 

   Președintele emite un decret prezidențial, decretul de dizolvare a Parlamentului și din ziua aceea parlamentarii își iau frumos bocceluțele și pleacă acasă” 

conform spuselor aceluiași Augustin Zegrean care ne spune că tot președintele este cel care decide data începând de la care este dizolvat Parlamentul.

   „În decret se spune că „Începând cu data de ...” Parlamentul este dizolvat. De regulă, decretul intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial. Dar președintele poate să scrie că dizolvă Parlamentul începând de luni să zicem, nu din ziua aceea”.   

   Într-o astfel de situație, România rămâne și fără Parlament și cu un guvern interimar, cu puteri limitate.

„Da, rămânem fără Parlament și în termen de trei luni (90 de zile conform Legii) trebuie să se aleagă un nou Parlament. Data alegerilor o stabilește guvernul în funcțiune, prin hotărâre. Constituția spune că guvernul interimar (demis de Parlament) rezolvă problemele curente de administrare a țării.

   Noi nu avem reguli speciale pentru alegeri anticipate. Se aplică aceeași lege a alegerilor, 30 de zile este durata de campanie și sunt niște proceduri care trebuie urmate - se constituie birourile electorale, se fac secțiile de votare etc.” 

a reamintit A Zegrean.

   Cum se numără cele două solicitări de investitură absolut necesare pentru dizolvare?

   „Constituția este foarte permisivă. Spune că președintele „poate” și se folosește expresia „cel puțin două”. E clar că președintele nu e obligat să facă asta, chiar și dacă pică a treia propunere, să zicem.

   Apoi, guvernul poate să nu primească investitura din cauza altor persoane de pe listă, nu a prim ministrului. Poate că unul trage lista în jos. Dacă Parlamentul nu îl vrea pe unul de pe lista miniștrilor, pică toată lista. Iar prim ministrul trebuie să știe care e persoana care nu convine Parlamentului, ca s-o înlocuiască pe aceea. Ăsta e motivul pentru care președintele poate veni și a doua oară cu aceeași propunere de prim ministru.

   Dacă președintele propune aceeași persoană să formeze guvernul și a doua oară, chiar dacă pică și a doua oară, asta nu declanșează procedura alegerilor anticipate, pentru că este vorba despre aceeași persoană desemnată ca premier.

   Dacă în cele 60 de zile pică două guverne formate de aceeași persoană, nu se declanșează procedura alegerilor anticipate.

   Președintele nu este legat de nimic acum, nu este obligat să țină cont de nici o părere, pentru că nimeni nu are majoritate în Parlament. Însă, președintele poate să desemneze același premier și a doua și a treia și a cincea oară. Dar respingerea ei nu declanșează procedura de dizolvare a Parlamentului, pentru că în Constituție este vorba despre două propuneri. Asta înseamnă doi oameni, nu același om de două ori. Dacă propune aceeași persoană, chiar dacă nu trece a doua oară, nu se poate dizolva Parlamentul”.

   Alegerile anticipate se pot organiza cel mai devreme în luna martie

   „Nu pot să sară peste niște timpi. Parlamentul nu se poate dizolva până în 21 decembrie sub nici o formă, asta e clar (Constituția spune ca Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni de mandat ale președintelui în funcție). După aceea, noul președinte poate să îl dizolve, dar trebuie sa aibă deja procedura parcursă, cu cele două propuneri de guvern respinse prin vot.

   Urmează calendarul stabilit de guvern, cum spuneam, trebuie tipărite buletinele de vot etc. Mai repede de luna martie nu are cum să se întâmple așa ceva. Riguros, dacă totul se face așa cum trebuie, ar putea fi pe 29 martie.

   Teoretic, probabil că s-ar putea da o ordonanță de urgență prin care să se reducă termenele de 90, 45 sau 30 de zile prevăzute de lege pentru anumite etape procedurale, însă este foarte greu de crezut că guvernul Dăncilă, care ar rămâne în funcție până la anticipate, ar avea vreun interes să facă așa ceva, adică să plece mai devreme de la Palatul Victoria, unde încă mai poate lua decizii care avantajează PSD.”

   Augustin Zegrean a și ironizat actualul parlament:

   „Dar, vedeți, că avem Parlament sau că nu avem, tot la fel ne merge. Avem atât de multe legi! Iar multe stau acolo și nu le dezbat, așa că trec prin adoptare tacită de prima cameră. Uneori așa vor, alteori uită de ele ... Iar apoi, în camera decizională pot să stea legile cât or vrea ei.

   Iar anul viitor, Parlamentul va avea maximum 3-4 luni de muncă. În ianuarie sunt în vacanță, în februarie vor dezbate bugetul (durează cam o lună), mai rămân martie și aprilie, pentru că în luna mai începe campania pentru alegerile locale. În iunie sunt alegerile locale, iar la 1 iulie începe vacanța de vară. La 1 septembrie se întorc la Parlament, dar apoi se pregătesc pentru alegerile generale (decembrie)”.

   Cam asta este!

   Ω

   Ce ar mai fi de spus?
   Numai și numai că și actuala criză este un prilej de a învăța, de a repara constituția pe ici pe colo și de a înțelege ce înseamnă democrația dincolo de ideea puerilă și sordidă a libertății primitive și absolute!
   Probabil că pesede-ul va boicota un timp ședințele, probabil că va întinde coarda la maximum, probabil că va uita că nu întotdeauna apuci cuțitul de mâner dar până la urmă vor ceda, în momentul în care dizolvarea parlamentului ar fi deja inutilă!
   Așa crede un om, de pe stradă ...