Faceți căutări pe acest blog

marți, 17 martie 2020

De plictiseală


   Pizza Guseppe în loc de GIuseppe ...
   Salam Sibiu în loc de DE Sibiu ...
   Salată beuf sau câteodată biof în loc de „DE bœuf” ...
   Șuncă Praga în loc de șuncă DE Praga ...
   Și multe, multe altele ...
   Oare ce ascunde această prescurtare, această modificare a numelor tradiționale?
   De ce un lanț de magazine organizează „Săptămâna italiană” la care toată marfa poartă inscripția italiaMo și nu așa cum te-ai aștepta, italiano?
   Să vă spun un secret: ceea ce mulți dintre noi consideră a fi frișcă, produsul acela la tub adică, nu are nici o legătură cu frișca adevărată! Îi rog pe cei surprinși să lase mirarea de moment de o parte și să guste frișcă adevărată, făcută din smântână: ei? Este o diferență? Da ... mare ... chiar dacă nu vă place acum, o să vă placă și n-o să mai vreți mizeria aia falsă de la spray, soră bună cu crema de ghete!

   Statul român acceptă toate aceste glumițe mincinoase, părând convins că sunt simple greșeli și nu modalități de a ocoli cerințele originalului: dacă pe un pachet cu numele unui celebru producător de parmigiano reggiano scrie italiaMo, respectivul producător nu are nici în clin și nici în mânecă cu brânza din interior, fabricată în (probabil) Bulgaria de un (probabil) Ivan Țvetcov, însă magazinul cere un preț similar cu cel cerut de fabricantul italian! Din aceeași categorie mai era pe piață – era, pentru că nu am mai văzut în ultima vreme, un pseudo parmezan ras, prezentat sub numele de „brânză `talienească” – o răsătură care din nou nu avea legătură cu originalul sau, mai exact, avea legătură numai și numai prin prisma prețului!

   Așadar, autoritățile noastre, care ar trebui să ne protejeze, par legate la ochi, noi înghițind toate mizeriile fabricate după rețete inventate din lăcomie și ... cam atât: românu-i prost, papă orice că tot nu știe țăranu` ce înghite că-i mâncător de mămăligă și băutor de țuică! A propos de țuică ... multor concetățeni li se pare de bon ton să bea cine știe ce băuturi exotice, cu nume străine și etichete lucioase dar, din orgoliu prostesc sau lipsă de minte, în era informației, nici unul dintre ei nu verifică pe NET cât costă în realitate un asemenea produs! Nici unul nu vrea să vadă că o sticlă de Johnie Walker de 12 ani costă cel puțin 30 $ în duty free oriunde în lume, numai la noi costă sub 50 de lei! Adică nu doar că suntem păcăliți dar ne și place să fim păcăliți!
   Dintr-un simplu orgoliu prostesc?
   Așa se pare ...

   În concluzie, statul lasă niște comercianți și producători lacomi să ne bage pe gât toate mizeriile posibile, el statul rămânând să lupte mai târziu cu toate bolile induse de consumul acestor falsuri nenorocite prin intermediul unui sistem medical tarat și el de aceleași anomalii pe care le are și comerțul!
   Cui folosește?

  

   La peste 30 de ani de la revoluție, comerțul românesc este la fel de sălbatic ca la începuturile lui din anii `90, cu deosebirea că acum „buticarii” autohtoni au fost înlocuiți de lanțuri străine de magazine, care nu mai fac aste prostii pe genunchi și la plesneală ci după planuri gândite de departamente bine plătite, cu reclamă TV și alte cele! Vă dați seama ce s-au amuzat producătorii și comercianții noștri când a fost campania aceea cu calități diferite în țări diferite? Înțelegeți cât de tare au râs când tocmai ei sunt cei care așa, ca între români, din patriotism, ne fură și ne îmbolnăvesc cu bună știință?
ADICĂ ȘI EI ȘI STRĂINII,
FĂRĂ CONCURENȚĂ,
ÎN BUNĂ ÎNȚELEGERE!
   Așa își închipuie un om, de pe stradă!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu